Investitorii prevăd vremuri agitate pe piețele din România, din cauza incertitudinilor generate de alegeri
Investitorii se pregătesc pentru noi turbulențe pe piețele românești, întrucât alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestei săptămâni creează incertitudine cu privire la modul în care țara va face față celui mai mare deficit bugetar din UE. Investitorii în obligațiuni și valută se așteaptă la o nouă scădere a leului față de euro, după turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică, care ar putea aduce un lider de extremă dreapta, George Simion, la conducerea acestui stat membru NATO. Ultranaționalistul, care candidează împotriva primarului centrist pro-UE al Bucureștiului, Nicușor Dan, a câștigat primul tur în această lună, ceea ce a dus la prăbușirea guvernului și la demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Luni de incertitudine
Investitorii se pregătesc acum pentru luni de incertitudine cu privire la modul în care noul guvern va reduce deficitul bugetar, care a crescut până la peste 9% din PIB anul trecut. Ambii candidați la președinție au promis măsuri pentru reducerea deficitului și a datoriei, dar nu există claritate cu privire la modul în care vor funcționa planurile lor. „Cu cât vom aștepta mai mult să vedem că aceste reforme fiscale urgente și necesare sunt puse în aplicare, cu atât vor fi mai mari riscurile”, a declarat Yerlan Syzdykov, manager de portofoliu la Amundi, care deține obligațiuni românești.
Calculele pieței
În ultima etapă a campaniei, sondajele arată că cei doi candidați sunt la egalitate. Noul președinte va avea sarcina de a alege un prim-ministru și de a coordona partidele pentru formarea unui nou guvern. În cazul în care cele două încercări de a forma o majoritate vor eșua, România ar putea organiza alegeri anticipate. „Piața a luat în calcul o șansă proporțională de victorie a lui Simion, dar nu a luat încă pe deplin în calcul acest lucru”, a declarat Kathryn Exum, co-director de cercetare și strategie suverană la Gramercy Funds Management. Piețele reflectă un „nivel ridicat de incertitudine cu privire la traiectoria fiscală”, indiferent de cine va câștiga.
Leul a scăzut cu 2,8% în zilele care au urmat rezultatului primului tur. Banca Națională a României (BNR) a cheltuit deja cel puțin 5 miliarde de euro în ultima săptămână pentru a stopa vânzarea masivă, potrivit estimărilor analiștilor. Statutul de investiție al României este în pericol și ar putea fi pierdut dacă două dintre cele trei mari agenții de rating de credit vor decide să retrogradeze țara după alegeri. Datoria României se tranzacționează deja mai ieftin decât cea a altor țări emergente cu rating de investiție.
Dependență de investitorii internaționali
Deși datoriile României sunt încă mai mici de două treimi din PIB, în ultimii ani țara a depins din ce în ce mai mult de investitorii internaționali pentru a finanța deficitele bugetare. Simion a promis politici care ar putea costa miliarde de euro – precum locuințe ieftine subvenționate de stat, un program de scutire de dobânzi la împrumuturi și naționalizarea companiilor energetice – dar fără o sursă clară de finanțare. Dan s-a angajat să pună capăt evaziunii fiscale, să utilizeze mai bine fondurile UE, să reducă cheltuielile din sectorul public și să revizuiască marile companii de stat ineficiente.
Cu aproximativ 56 de miliarde de euro la începutul anului, străinii dețin acum mai multe datorii românești decât cele ale Poloniei, o economie de peste două ori mai mare. Analiștii UBS estimează că vânzările forțate de către fondurile care nu au voie să dețină datorii neperformante „ar putea fi cuprinse între 10 și 20 de miliarde de euro” dacă va exista mai mult de o retrogradare. Noul președinte și noul guvern se confruntă, de asemenea, cu presiunea imediată a negocierilor privind accesul la fondurile UE, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal.
Până în prezent, România a emis aproximativ 7 miliarde de euro din cele 15 miliarde de euro în obligațiuni internaționale pe care intenționează să le vândă în acest an, o sumă care presupune restricții fiscale în comparație cu anul trecut, dar care o va expune la costuri mai mari de împrumut dacă prețurile obligațiunilor vor scădea după alegeri. „Chiar și în cazul unei victorii a lui Simion, există necesitatea și un stimulent pentru ca aceștia să găsească o modalitate de consolidare în cele din urmă”, a spus Exum.
În ciuda creșterii economice a României din ultimii ani, „doar PIB-ul este mai mare”, a declarat Simion. Românii „sunt din ce în ce mai săraci din cauza crizei energetice, a războiului din Ucraina, a Pactului Verde, a modului în care ne-am închis economia în perioada Covid”. O nouă depreciere a leului ar agrava presiunile asupra finanțelor publice ale României, având în vedere că o parte semnificativă a datoriei este denominată în euro. Pariurile pe termen lung privind moneda națională indică un curs de 5,4 lei pentru un euro peste un an, față de 5,1 în prezent. Investitorii și analiștii estimează că, după intervenția din această lună, Banca Națională mai are în rezervă aproximativ 65 de miliarde de euro, deși trebuie să acopere și importurile și plățile datoriei.
