Evoluția Gazului în Europa: Trecerea de la Rusia la SUA și Provocările Energetice ale Uniunii Europene
La mai mult de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă. Gazele naturale lichefiate din SUA au ajutat la acoperirea deficitului de aprovizionare al Europei, după ce continentul a renunțat la mare parte din gazele importate din Rusia în timpul crizei energetice din 2022-2023. Această situație a fost analizată de Reuters, care subliniază dependența continentului de surse de energie externe și implicațiile acesteia.
În acest context, directorii marilor întreprinderi din Uniunea Europeană au început să considere ceea ce ar fi fost de neconceput cu un an în urmă: posibilitatea importării din nou de gaz rusesc, inclusiv de la gigantul de stat Gazprom. Această mișcare ar necesita o schimbare de politică majoră, având în vedere angajamentul Uniunii Europene de a pune capăt importurilor de energie rusească până în 2027, ca răspuns la invazia din Ucraina.
Opțiunile Europei sunt limitate. Discuțiile cu Qatar, un furnizor important de gaz natural lichefiat (GNL), au stagnat, iar implementarea surselor regenerabile de energie nu progresează suficient de repede pentru a asigura securitatea energetică a UE. Didier Holleaux, vicepreședinte executiv al companiei franceze Engie, a declarat că, în cazul unei păci rezonabile în Ucraina, Rusia ar putea furniza aproximativ 20-25% din necesarul UE, în scădere față de 40% înainte de război.
Patrick Pouyanne, șeful grupului petrolier francez TotalEnergies, a avertizat asupra dependenței excesive de gazul american, subliniind necesitatea diversificării surselor de aprovizionare. Înainte de război, Germania s-a bazat în mare măsură pe gazul rusesc, iar acum industria chimică germană se confruntă cu dificultăți severe din cauza crizei energetice, susținând că gazul rusesc ar trebui să revină rapid.
În parcul chimic Leuna, directorul general Christof Guenther a declarat că redeschiderea conductelor ar reduce prețurile energiei mai repede decât orice program de subvenționare. Aproape o treime dintre germani au votat pentru partide favorabile Rusiei, iar un sondaj a arătat că 49% dintre locuitorii din Mecklenburg-Vorpommern doresc revenirea la aprovizionarea cu gaz rusesc.
În 2022, gazul american a acoperit 16,7% din importurile UE, iar se estimează că ponderea Rusiei va scădea sub 10% în acest an. UE se pregătește să cumpere mai mult GNL din SUA, în condițiile în care președintele Donald Trump dorește ca Europa să își reducă excedentul comercial cu Statele Unite.
Războiul tarifelor a accentuat îngrijorarea Europei față de dependența de gazul din SUA, fiind posibil ca Statele Unite să utilizeze GNL-ul ca instrument geopolitic. În cazul în care prețurile interne ale gazului din SUA vor crește, există riscul ca exporturile către Europa să fie reduse.
În 2022, UE a stabilit un obiectiv de a pune capăt importurilor de gaze rusești până în 2027, dar a amânat publicarea planurilor privind modalitățile de realizare. În plus, mai multe întreprinderi din UE au deschis proceduri de arbitraj împotriva Gazprom pentru nelivrarea de gaze, cu companii precum Uniper și OMV obținând deja despăgubiri semnificative.
Holleaux de la Engie a sugerat că Kievul ar putea permite Rusiei să trimită gaz prin Ucraina pentru a face față rambursărilor de arbitraj. Maxim Timcenko, șeful DTEK, compania privată de gaze din Ucraina, a exprimat speranța că politicienii europeni au învățat lecțiile necesare în relația cu Rusia.
