Europa și SUA amplifică presiunea asupra Rusiei în contextul Ucrainei
Timp de aproximativ 30 de ore, iluzia unității transatlantice în privința Ucrainei a fost menținută. Europa și Ucraina au cerut un acord privind încetarea focului necondiționată de 30 de zile, propusă de administrația Trump cu două luni mai devreme. Liderii europeni au declarat că președintele american Donald Trump a susținut personal planul lor și a amenințat cu sancțiuni în cazul în care Rusia refuza să semneze până luni, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, a cărei fotografie a fost publicată online de la Kiev.
Trimisul special al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, s-a alăturat aliaților SUA care cereau Rusiei să respecte cererea de încetare a focului. Totuși, președintele rus Vladimir Putin a refuzat să menționeze cererea și a propus discuții directe între Rusia și Ucraina la Istanbul, patru zile mai târziu, ceea ce a dus la destrămarea unității transatlantice. Trump a susținut propunerea Kremlinului, afirmând pe rețeaua sa socială Truth că Putin nu dorește un armistițiu și a exercitat presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „AVEA ÎNTÂLNIREA, ACUM!!!”
În acest context, Zelenski a arătat angajamentul său și a propus o întâlnire față în față cu Putin, în ciuda riscurilor pe plan intern. Liderii europeni păreau sceptici că inițiativa lor va fi aprobată de Moscova, iar unii observatori au sugerat că exercițiul a avut ca scop să demonstreze Casei Albe că Putin nu era interesat de pace. În noaptea în care s-a cerut încetarea focului, Rusia a lansat 108 drone, efectuând atacuri devastatoare.
Significația declarației de la Kiev nu a constat doar în probabilitatea imediată a încetării luptelor pentru o lună. Putin a reușit să ignore cererea europeană și ucraineană, fără a o menționa direct, și nu a fost confruntat cu sancțiuni semnificative. Propunerea sa de negocieri directe la Istanbul a devenit un element central în poziția lui Trump, care a menținut posibilitatea unor consecințe dacă negocierile nu vor da rezultate.
Reticența lui Trump de a acționa în moduri care să-i afecteze relația cu Kremlinul este o temă persistentă. Deși nu se știe dacă Trump și Putin au discutat între vizita europenilor la Kiev și postarea lui Trump pe Truth Social, se pare că Trump a ales să rămână în relații mai bune cu Putin, în detrimentul unității dorite de aliații săi europeni. Amenințarea cu sancțiuni este complexă, Rusia fiind deja supusă unor sancțiuni severe, iar măsurile care ar putea fi luate sunt limitate.
Întâlnirea de la Istanbul, dacă va avea loc, este un pas periculos, având în vedere disprețul reciproc dintre Putin și Zelenski. Este posibil ca Casa Albă, cu secretarul de stat american Marco Rubio în Turcia și Trump în regiune, să încerce să faciliteze negocierile. Totuși, Putin nu a acceptat încă să participe, ceea ce face ca orice acceptare să pară un gest grandios de pace.
Forțele Kremlinului par să se întărească, nu să se reducă, iar termenele limită au expus scurtul moment de unitate ca o aberație. Posibila întâlnire de la Istanbul nu va aduce pacea imediat și poate chiar întârzierea procesului de pace, amânând momentul în care Trump trebuie să decidă dacă se va alătura aliaților europeni în a provoca durere Rusiei pentru refuzul unui armistițiu. Răspunsul la această decizie vitală amânată de Trump este deja clar, dar modul în care Europa și Ucraina se vor descurca singure rămâne incert.
