Comisia Europeană propune interzicerea importurilor de gaze rusești
Comisia Europeană a anunțat intenția de a opri cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât era planificat inițial. Măsurile principale includ:
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie finalizate până la sfârșitul lui 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie să fie încheiate în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Obiectivul este reducerea veniturilor pe care Rusia le primește din vânzarea combustibililor fosili.
- Companiile din UE nu mai pot investi în zone economice din Rusia.
- Tranzacțiile cu criptomonede sunt restricționate.
- Sancțiuni împotriva unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să eludeze sancțiunile.
Interdicții suplimentare
În săptămâna precedentă, Comisia Europeană a anunțat și alte măsuri, printre care:
- Interdicția de import de GNL rusesc (detaliile nu sunt încă disponibile).
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva unor rafinării și comercianți de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană a declarat că, până la finalul anului 2027, va reduce treptat importurile de gaze rusești. În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze.
UE nu a găsit noi surse de gaze în ultimii ani, livrările din Libia scăzând la zero în T2 2025. În absența unor noi surse de GNL, Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să suporte prețuri mari pentru a acoperi cererea.
Serbia caută alternative la gazul rusesc
Serbia, unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, explorează surse alternative de gaze și a semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi. Cu toate acestea, majoritatea gazului din Serbia rămâne rusesc, având 9,5 milioane m³ pe zi.
România ar putea deveni o sursă alternativă, în special după începerea producției în Neptun Deep. La sfârșitul lunii iunie, companiile Srbijagas (Serbia) și Transgaz (România) au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, menite să diversifice sursele de gaze și să crească siguranța aprovizionării.
Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să finalizeze un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze dintre România și Serbia, inclusiv o conductă între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin.
În același timp, NIS, monopolul petrolier sârbeasc, deținut majoritar de Gazprom, solicită o a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a asigura aprovizionarea cu țiței.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a interzice importurile de gaze rusești până în 2026 reflectă o schimbare semnificativă în politica energetică a Uniunii Europene, având implicații majore asupra securității energetice a regiunii și a relațiilor comerciale cu Rusia.
