Elveția sub lupă: O posibilă retragere de la achiziția avioanelor F-35 din SUA
Un val tot mai mare de opoziție publică și politică în Elveția contestă decizia țării de a achiziționa 36 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35A Lightning II. Sondajele recente indică faptul că 81% dintre cetățenii elvețieni se opun achiziției, iar dezaprobarea ajunge la 87% în regiunile francofone, conform unui sondaj realizat de WatsonActu la începutul anului 2025. O petiție care solicită anularea tranzacției de 6,1 miliarde de dolari a strâns mii de semnături, reflectând nemulțumirea generală.
Neutralitate și identitate națională
Rezistența crescândă față de acordul F-35 ridică întrebări cu privire la motivul pentru care Elveția, o țară care rareori își schimbă politica de apărare, reconsideră o piatră de temelie a modernizării sale militare. Angajamentul Elveției față de neutralitate, un principiu consacrat în constituția sa, a modelat mult timp strategia sa de apărare. Forțele aeriene elvețiene au un rol defensiv, desfășurând misiuni de poliție aeriană pentru a-și proteja spațiul aerian. F-35A, un avion de vânătoare stealth de generația a cincea, pare să nu fie în concordanță cu această misiune, având capacități avansate adaptate pentru conflicte de intensitate ridicată.
Decizia de a alege F-35 în locul unor concurenți precum avionul francez Dassault Rafale a stârnit controverse, oponenții considerând-o o „opțiune Ferrari” nepotrivită pentru cerințele modeste ale Elveției. Alegerea a fost aprobată la limită cu 50,1% într-un referendum din 2020 pentru finanțarea de noi avioane, fiind determinată de evaluări tehnice și presiuni politice, inclusiv dorința Elveției de a se alinia la sistemele compatibile cu NATO.
Probleme tehnologice și de fiabilitate
Dependența F-35 de actualizările software și de logistică controlate de SUA a generat îngrijorări cu privire la autonomia operațională a Elveției. În 2023, GAO a raportat că doar 55% din avioanele F-35 din întreaga flotă americană erau capabile de misiune, citând probleme legate de fiabilitatea motoarelor și erori software. Aceste probleme amplifică scepticismul elvețian, contribuabilii întrebându-se dacă capacitățile avionului justifică costurile și riscurile.
Controversele din jurul achiziției
Controversă legată de F-35 scoate la iveală neliniști cu privire la locul Elveției într-o ordine globală în schimbare. Procesul de selecție a fost marcat de acuzații de părtinire față de opțiunea SUA, iar critici din Partidul Social Democrat și Partidul Verde au cerut o reexaminare a deciziei, indicând Rafale ca o alternativă mai autonomă și mai rentabilă.
Alegerea F-35 a fost parțial un semn de cooperare mai strânsă cu NATO, în contextul amenințărilor crescânde la adresa securității europene, însă statutul de țară nealiniată al Elveției complică această aliniere. Sentimentul public reflectă neliniștea cu privire la implicarea în prioritățile de apărare ale SUA, în special pe fondul speculațiilor privind viitoarele schimbări ale politicii externe americane.
Concluzie
Revolta elvețiană împotriva avionului F-35 subliniază un moment crucial în dinamica globală a apărării. Controversa nu se referă doar la un avion de luptă, ci și la prețul alinierii într-o eră a incertitudinii. Lupta Elveției reflectă o întrebare mai largă cu care se confruntă aliații Statelor Unite: își pot păstra națiunile autonomia, adoptând în același timp tehnologii care le leagă de interesele americane?
