Republica Srpska nu trebuie să devină membră NATO niciodată, afirmă liderul sârbo-bosniac
Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat vineri că această entitate, una dintre cele două care alcătuiesc Bosnia-Herţegovina, nu trebuie să intre în NATO. El a anunțat că va solicita participarea Republicii Srpska la acordul de cooperare militară pe care Serbia şi Ungaria l-au semnat săptămâna aceasta. „Republica Srpska nu trebuie să intre niciodată în NATO. Mâine (sâmbătă), guvernul nostru va cere să fim incluşi în acordul militar cu Serbia şi Ungaria. Avem dreptul la asta”, a spus Dodik, conform televiziunii publice sârbo-bosniace RTRS.
Dodik, un lider naţionalist sârb, a cerut în mod constant separarea de Bosnia-Herţegovina a Republicii Srpska și unirea acesteia cu Serbia. El a menționat că entitatea sârbească ar putea participa la acest acord militar cu unităţile sale de poliţie. Această poziție s-a radicalizat de la sfârşitul lunii februarie, când a fost condamnat de justiţia bosniacă la un an de închisoare şi la şase ani de interdicţie a ocupării unei funcţii publice. De asemenea, el a promovat legi care interzic acţiunile organelor judiciare şi de poliţie bosniace pe teritoriul entităţii sârbe.
În urma acestor activităţi, considerate neconstituţionale, Dodik este prezentat ca un fugar de justiţia bosniacă, care a emis un mandat de arestare pe numele său. Cu toate acestea, acest mandat nu l-a împiedicat să efectueze o vizită la Moscova, unde a fost primit de preşedintele rus Vladimir Putin. „Rusia este o țară foarte importantă pentru Republica Srpska, în cadrul Consiliului de Securitate, și a fost întotdeauna obiectivă. Rusia este garantul acordului de pace și Putin a spus asta la întâlnire”, a scris Dodik pe platforma X, postând și un clip cu președintele rus.
Ungaria, care este membră a NATO și a Uniunii Europene, și Serbia au semnat marți la Belgrad un acord de cooperare strategică în domeniul apărării. Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că vede în acest acord un pas către crearea unei alianţe militare între cele două ţări vecine. Vucic a acuzat, de asemenea, Occidentul că sprijină musulmanii din Bosnia-Herţegovina în „obsesia lor de a elimina sârbii” din această ţară și de a distruge Republica Srpska.
Bosnia-Herţegovina este împărţită, de la încheierea războiului civil în 1995, în două entităţi autonome: Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, având în plus instituţii centrale de putere. Pe măsură ce se apropie cea de-a 30-a aniversare a Acordurilor de la Dayton, care au pus capăt războiului, Bosnia se confruntă cu o gravă criză politică ce ameninţă unitatea sa mai mult ca niciodată.
