Dubaiul: O Poveste Fascinantă despre Decizia Care a Schimbat Istoria Golfului Persic
În prima parte a secolului XX, aproape o treime din Peninsula Arabică era administrată ca parte a Indiei Britanice. De la Aden până în Kuweit, diverse protectorate arabe erau guvernate de Serviciul Politic Indian de la Delhi, fiind apărate de trupele indiene și răspunzând guvernatorului general al Indiei. Sultanul Omanului, educat în Rajasthan, vorbea mai bine urdu decât arabă, iar soldații statului Qu’aiti din estul Yemenului purtau uniforme militare din Hyderabad. Lista standard a teritoriilor autonome din India colonială începea cu Abu Dhabi, iar un guvernator general britanic, Lord Curzon, susținea că Omanul ar trebui să fie tratat ca parte a Imperiului Indian.
Pașapoartele indiene erau emise și pentru locuitorii orașului Aden din vestul Yemenului, care era administrat ca parte a Provinciei Bombay. În 1931, Mahatma Gandhi a vizitat Aden și a observat că mulți tineri arabi se considerau naționaliști indieni. Totuși, puțini britanici sau indieni erau conștienți de faptul că India Britanică includea și o parte din Peninsula Arabică. Un lector al Royal Asiatic Society afirma că autoritățile britanice ascundeau condițiile din statele arabe într-un mister profund.
Până în anii ’20, politicile au început să se schimbe, iar naționaliștii indieni au început să privească India ca un spațiu cultural și nu doar ca o formă de guvernare imperială. Britanicii au profitat de acest moment pentru a redesena granițele. Pe 1 aprilie 1937, Aden a fost separat de India, iar regele George al VI-lea a transmis că legătura politică a Adenului cu Imperiul Indian va fi ruptă, iar acesta va face parte din Imperiul Colonial.
Teritoriile arabe au rămas sub umbrela Guvernului Indiei pentru încă un deceniu. Oficialii britanici au discutat despre posibilitatea ca India sau Pakistan să conducă Golful Persic după câștigarea independenței, dar oficialii din Delhi au manifestat un interes scăzut pentru această regiune. Astfel, pe 1 aprilie 1947, statele arabe din Golful Persic au fost separate de India, cu câteva luni înainte ca India Britanică să fie divizată în India și Pakistan. Când oficialii indieni și pakistanezi au început să integreze teritoriile autonome în națiunile nou-formate, statele arabe au lipsit de pe listă.
Dintre toate identitățile naționale apărute în urma colapsului Indiei Britanice, statele din Golful Persic au reușit cel mai bine să șteargă legătura istorică cu Delhi, chiar dacă relația cu Marea Britanie nu a fost complet uitată. Mitul unei suveranități antice este esențial pentru menținerea acestor monarhii, deși unele amintiri persistă, în special cele legate de inversarea relației dintre clasele sociale. În trecut, indienii din Golful Persic făceau parte dintr-o clasă privilegiată, în timp ce localnicii erau adesea tratați ca „servitori”. Acum, rolurile s-au inversat.
Dubaiul de astăzi nu mai este un avanpost neînsemnat al Imperiului Indian, ci un centru strălucitor al noului Orient Mijlociu. Puțini dintre milioanele de indieni și pakistanezi care trăiesc în Golful Persic știu că a existat o lume în care India sau Pakistan ar fi putut moșteni această regiune bogată în petrol, la fel cum au moștenit zone precum Jaipur, Hyderabad sau Bahawalpur. O decizie birocratică luată în ultimele zile ale unui vast imperiu a rupt această legătură, iar astăzi, puțini își mai aduc aminte de ea.

