Unde se depune cererea de divorț
Cererea de divorț se depune, în general, la judecătoria din raza ultimei locuințe comune a soților. Dacă locuința nu există sau niciunul dintre parteneri nu mai stă acolo, dosarul se înaintează instanței de la domiciliul pârâtului. În cazul în care pârâtul se află în străinătate, dar instanțele române au competență, cererea se depune la judecătoria unde locuiește reclamantul. Dacă ambii soți trăiesc în afară, pot alege orice judecătorie din România; în lipsa unei înțelegeri, competența revine Judecătoriei Sectorului 5 din București.
Divorțul la starea civilă
Divorțul la ofițerul de stare civilă este cel mai accesibil, dar poate fi urmat doar cu acordul soților și dacă nu au copii minori. Cererea se depune împreună cu actele de identitate, certificatul de căsătorie și certificatele de naștere. Procedura include o perioadă de reflecție de 30 de zile, după care divorțul este confirmat. Costurile variază între 600 și 800 de lei.
Divorțul la notar
Divorțul prin notar este preferat de multe cupluri datorită rapidității și eficienței sale. Se aplică atât familiilor fără copii, cât și celor cu minori, dacă există un acord total în ceea ce privește numele de familie, locuința copilului, pensia alimentară și exercitarea autorității părintești. Notarul înregistrează cererea, acordă un termen de minimum 30 de zile și emite certificatul de divorț. Costurile sunt aproximativ 1.000 de lei pentru cazurile fără copii, crescând în situațiile mai complexe.
Divorțul prin instanță
Când nu există consens, divorțul se desfășoară în instanță, o procedură mai lungă care implică dezbateri despre vinovăție, autoritatea părintească, pensia alimentară și partajul bunurilor. Există două tipuri de divorț în instanță:
- Amiabil: cererea este depusă de ambii soți sau de unul cu acordul celuilalt; instanța ia deciziile privind copiii.
- Din culpă: cerut de un singur soț, instanța stabilește responsabilitatea pentru destrămarea căsniciei.
Taxele judiciare sunt diferențiate: 200 de lei pentru divorț prin acord, 100 de lei pentru divorț din culpă sau după o separare de minimum doi ani, și 50 de lei pentru divorț pe motive medicale grave.
Ce se întâmplă după divorț
După divorț, soții pot decide dacă își păstrează numele dobândit prin căsătorie sau revin la cel anterior. Schimbarea numelui necesită refacerea actelor de identitate. Bunurile comune nu se împart automat; partajul este o procedură separată, care poate fi realizată fie la notar, fie în instanță.
Concluzie
În 2025, legea facilitează procesul de divorț, în funcție de nivelul de înțelegere dintre soți, existența copiilor și dorința de a evita procesele lungi și costisitoare.
