Dilema statutului limbilor bască, catalană și galiciană în UE
Spania solicită cu insistenţă ca limbile bască, catalană şi galiciană să fie recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, un subiect care generează controverse între statele membre. Această problemă a fost discutată marţi dimineaţă de miniştrii afacerilor europene din UE, reuniţi la Bruxelles, însă decizia a fost amânată din lipsă de consens, conform informațiilor unui diplomat european.
Guvernul socialist al lui Pedro Sanchez investește „întreaga greutate politică” în această cauză, având nevoie de voturile catalanilor pentru a-şi asigura majoritatea în parlament. De la o tentativă anterioară a Madridului în septembrie 2023, care a fost de asemenea fără succes, s-au depus eforturi semnificative pentru a linişti temerile unor state membre, reticente în a deschide „cutia Pandorei” a limbilor regionale.
Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, a declarat că este esenţial ca această recunoaştere să fie realizată într-o manieră solidă juridic, fără a crea un precedent. În prezent, Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale, iar în statele membre există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare.
Recunoaşterea statutului de limbă oficială presupune traducerea documentelor juridice ale UE (tratate, regulamente sau acorduri internaţionale) în limbile respective și disponibilitatea interpreților la summituri și reuniuni ministeriale. Această recunoaştere necesită o decizie în unanimitate din partea celor 27 de state membre, ceea ce nu este încă realizabil.
Mulţi miniştri au subliniat importanţa continuării discuţiilor, iar decizia a fost amânată pentru o altă reuniune. Unii miniştri, cum ar fi Joakim Strand, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au dat semnale de conciliere faţă de Madrid, afirmând că diversitatea lingvistică este importantă, dar nu până la punctul de a „europeniza un subiect naţional”.
Statele baltice, printre altele, sunt îngrijorate că, prin acceptarea cererii Spaniei, ar putea fi nevoite să recunoască și statutul oficial pentru limbile regionale vorbite pe teritoriul lor. De exemplu, o mare parte a populației din țările baltice vorbește rusa, iar aceasta ar putea deveni limbă oficială, ceea ce aceste țări nu doresc.
Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Europa, a subliniat necesitatea de a respecta dreptul textelor europene și de a colabora cu Spania pentru a găsi o soluție. Serviciul juridic al Consiliului UE a evidențiat că cererile Spaniei nu pot fi onorate fără modificarea tratatelor. Unele state consideră, însă, că un compromis ar putea fi posibil, limitând recunoașterea limbilor regionale la cele care sunt deja oficiale în constituțiile naționale.
Stucin, un diplomat sloven, a asigurat că, în acest caz, doar trei limbi ar fi eligibile: basca, catalana și galiciana. Spania a declarat că este dispusă să suporte cheltuielile de traducere pentru aceste limbi. Totuși, un diplomat european a avertizat că este o chestiune foarte serioasă, cu implicații juridice, care trebuie examinată cu mare atenție.
