Conflict între Romgaz și Greenpeace pe tema proiectului „Neptun Deep”
Proiectul „Neptun Deep”, care va dubla producția de gaze naturale a României, este în centrul unui conflict între Greenpeace și Romgaz. Romgaz solicită dizolvarea organizației Greenpeace, acuzând-o că folosește scheme juridice pentru a bloca implementarea proiectului. Greenpeace, pe de altă parte, acuză Romgaz de „intimidare și defăimare”. Exploatarea în cadrul proiectului este planificată să înceapă în 2027, iar oficialii români estimează că România va deveni un „furnizor de securitate energetică pentru Europa” și va genera miliarde de euro anual.
Greenpeace susține că proiectul are un „impact climatic mult subestimat” și că companiile implicate vor deveni cei mai mari poluatori din țară. Statul, prin Romgaz, afirmă că proiectul respectă legislația și va asigura securitatea energetică a României. În ultimul an, Greenpeace a deschis șase procese pentru anularea sau suspendarea diverselor acte administrative legate de proiectul Neptun Deep, însă a pierdut două dintre acestea. În consecință, Romgaz a inițiat un proces prin care cere dizolvarea Greenpeace, proces pe care organizația îl consideră un „abuz”.
La începutul lui 2025, Greenpeace a pierdut un proces prin care solicita suspendarea Acordului de Mediu pentru Neptun Deep. Judecătorul a stabilit că nu există viciile de legalitate care să justifice o asemenea măsură și a obligat Greenpeace să plătească 300.000 de lei în cheltuieli de judecată către Romgaz și OMV, câte 150.000 de lei pentru fiecare. Greenpeace a declarat că respectă decizia instanței, dar consideră că aceasta reprezintă un proces tip SLAPP, menit să intimideze organizațiile de mediu.
Romgaz a cerut unui executor judecătoresc să recupereze cheltuielile de judecată de la Greenpeace. Verificările au arătat că organizația nu deține active, bunuri sau conturi bancare, fiind astfel considerată „insolvabilă”. Aceasta a dus la procesul de dizolvare promovat de Romgaz. Avocatul Daniel Moreanu a explicat că Greenpeace s-a identificat în instanță cu un cod CIF care nu este un identificator unic, ceea ce a dus la confuzii juridice.
Greenpeace a recunoscut că există două coduri CIF atribuite organizației, unul folosit pentru achiziții din Uniunea Europeană, dar a subliniat că ambele coduri se referă la aceeași entitate. În urma procesului, Greenpeace a solicitat cheltuieli de judecată de 70.000 de lei, ridicând întrebări cu privire la capacitatea sa de a efectua plăți, având în vedere că nu are conturi bancare asociate codului CIF menționat.
Avocatul Moreanu a subliniat că Greenpeace nu a atacat cu recurs decizia instanței, ceea ce sugerează că organizația a considerat hotărârea corectă. Greenpeace a explicat că decizia de a nu depune apel a fost o strategie, având în vedere că s-au concentrat pe alte acțiuni legale împotriva Romgaz.
Romgaz a reiterat că Greenpeace are dreptul de a introduce acțiuni în instanță, dar și obligația de a respecta legislația. Conflictul continuă, iar următorul termen în procesul de dizolvare a Greenpeace este programat pentru 11 iunie.
