Destinul peștelui cod din Marea Baltică: o luptă împotriva dimensiunii pentru a supraviețui plasei de pescuit
Codul din Marea Baltică de Est a evoluat pentru a deveni mai mic, permițându-i astfel să scape prin ochiurile plaselor de pescuit, conform unui studiu care leagă pescuitul excesiv de modificările ADN-ului speciilor marine. Exemplarele de cod care odinioară erau abundente au dispărut în mare parte, iar cele care se capturează frecvent pentru consum sunt acum mult mai mici.
Studiul a arătat că schimbările evolutive cauzate de supraexploatarea umană pot submina iremediabil anumite populații de pești. Oamenii de știință au analizat ADN-ul peștilor pe o perioadă de aproape 25 de ani, constatănd că lungimea medie la maturitate a codului din estul Mării Baltice s-a înjumătățit, scăzând de la 40 cm la aproximativ 20 cm din anii 1990.
Pescuitul codului din Marea Baltică de Est a fost interzis de Uniunea Europeană în 2019, după o scădere drastică a populației acestei specii. Cercetătorii au analizat genetic și chimic micile pietre din urechea a 152 de pești capturați între 1996 și 2019 în bazinul Bornholm, situat între Suedia și Polonia. Exemplarele cu creștere rapidă au dispărut aproape complet, iar peștii care au crescut lent, atingând maturitatea reproductivă la dimensiuni mai mici, au devenit predominanți.
Cercetătorii au găsit dovezi ale selecției direcționale în evoluția variantelor genetice asociate cu creșterea corporală, rezultând într-o creștere a numărului de pești cu creștere mai lentă și o scădere a celor cu creștere rapidă. Această cercetare a deschis noi orizonturi în înțelegerea legăturii între dimensiunile peștilor în scădere și genele importante pentru creșterea și reproducerea acestora.
Deși peștii au evoluat pentru a supraviețui, schimbările genomice au generat probleme. Peștii mai mici produc mai puțini descendenți, iar îngustarea genetică a speciei afectează potențialul de adaptare la schimbările de mediu. De asemenea, peștii mai mici sunt mai vulnerabili la prădători și la schimbările climatice, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la dispariția acestor populații.
Schimbări evolutive similare au fost observate la specii precum somonul de Atlantic și au afectat probabil și alte specii de pești marini intens exploatați, precum hamsiile, heringul și tonul. Studiul a oferit dovezi genetice importante privind presiunile de selecție evolutivă exercitate de pescuit.
Deși codul poate trăi mai mult de 30 de ani, la nivelurile actuale de pescuit, este rar să găsești exemplare mai bătrâne de cinci ani.
