China susține „motorul de război” al lui Vladimir Putin
China nu a trimis soldați sau muniție în Rusia, dar a fost esențială pentru menținerea „mașinăriei de război” a lui Vladimir Putin, conform analizei jurnaliștilor de la The Telegraph. Rolul Beijingului în conflictul din Ucraina a fost evidențiat atunci când Kievul a capturat doi cetățeni chinezi care luptau alături de forțele ruse. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că aceasta dovedește sprijinul direct al unei țări terțe pentru atacul Moscovei.
O înregistrare video distribuită pe rețelele sociale arată un bărbat chinez îmbrăcat în uniformă militară, reținut de forțele ucrainene. Documentele găsite asupra unuia dintre cetățenii chinezi includeau un contract militar rusesc, obligându-l să servească un an ca soldat. Bărbatul, în vârstă de 33 de ani și originar din provincia Henan, a sosit la Moscova pe 8 februarie, având o viză obținută cu două săptămâni înainte, precum și un număr rusesc de securitate socială și un cod fiscal.
Oficialii occidentali au declarat inițial că nu există dovezi ale unei desfășurări sponsorizate de stat din partea Beijingului, iar dovezile video arătau soldați chinezi purtând uniforme emise de Moscova și echipament tactic de calitate inferioară. Singurele trupe menționate oficial în război provin din Coreea de Nord, cu o prezență limitată în Rusia.
Poziția oficială a Chinei
China a negat orice implicare militară în conflictul din Ucraina. Președintele Xi Jinping a afirmat că țara sa nu a provocat războiul și că nu este parte sau participant la acesta. Wang Yi, diplomat de vârf al Chinei, a declarat că Beijingul nu este direct implicat în conflict, dar nu se abține de la acțiuni.
În 2023, pentru a arăta neutralitatea, China a propus un plan de pace în 10 puncte, dar Kievul și susținătorii săi au acuzat Beijingul că reiterează punctele de vedere ale Rusiei, inclusiv o încetare a focului care întărește controlul Moscovei asupra teritoriilor ucrainene.
Comerțul și sprijinul economic
Aliații NATO au considerat Beijingul un „facilitator decisiv” din cauza dimensiunii comerțului dintre China și Rusia. Conform unui raport al Atlantic Council, în 2023, China a economisit 10 miliarde de dolari prin achiziționarea de țiței din țări sancționate, inclusiv Rusia. În 2024, importurile chineze de petrol din Rusia au ajuns la aproximativ 108,5 milioane de tone, echivalentul a aproape 2,17 milioane de barili pe zi, furnizând fonduri esențiale pentru „mașinăria de război” a lui Putin.
Când fostul președinte american Joe Biden a impus sancțiuni asupra a 183 de nave legate de flota fantomă a Rusiei, importurile de cărbune din Rusia au crescut cu 10% între ianuarie și februarie. Lin Jian, de la Ministerul de Externe al Chinei, a declarat că este normal ca societățile chineze să desfășoare cooperare economică și comercială cu Rusia.
Asistență tehnologică și militară
China a furnizat Moscovei diverse tehnologii, inclusiv drone utilizate pe câmpul de luptă. Potrivit oficialilor Departamentului de Stat al SUA, China furnizează aproape 80% din produsele cu dublă utilizare necesare Rusiei pentru a susține războiul. De asemenea, Beijingul este un furnizor important de mașini cu control numeric, esențiale pentru producția de rachete și alte arme, menținând industria de apărare a Rusiei pe linia de plutire, în ciuda sancțiunilor.
Oficiali NATO au confirmat că sprijinul chinez a fost crucial pentru capacitatea Rusiei de a continua producția de arme. Philip Shetler-Jones, cercetător în domeniul securității la Royal United Services Institute, a adăugat că sprijinul oferit de China lui Putin ar putea afecta legitimitatea sa ca lider global, fără a plăti vreo consecință semnificativă pentru acest sprijin.
