Decizie istorică a administrației Trump: patru judecători ai Curții Penale Internaționale sub incidența sancțiunilor
Administrația președintelui Donald Trump a impus sancțiuni împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI) ca reacție la emiterea de către tribunal a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și la deschiderea unui caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan, conform Reuters.
Judecătorii vizati de sancțiuni sunt: Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că „în calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acțiunile ilegale și nefondate ale Curții Penale Internaționale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată și pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza și urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților noștri”.
CPI a condamnat această măsură, afirmând că reprezintă o tentativă de a submina independența unei instituții judiciare internaționale care oferă speranță și justiție pentru milioane de victime ale unor „atrocități de neimaginat”. Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza au fost implicate în decizia din 2020 care a permis procurorului CPI să deschidă o investigație oficială privind crimele de război comise de trupele americane în Afganistan.
Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant și al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, în noiembrie anul trecut, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou și Hohler au decis autorizarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant.
Acțiunea evidențiază ostilitatea administrației Trump față de CPI. În 2020, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda și a unuia dintre principalii săi colaboratori din cauza activității Curții legate de Afganistan. Măsurile vin și în urma unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanților a SUA pentru sancționarea CPI, ca protest față de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu, subliniind sprijinul republicanilor pentru guvernul israelian.
Măsurile au stârnit proteste din partea apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a organizației Human Rights Watch, a declarat că aceste măsuri punitive reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept”. Sancțiunile afectează capacitatea persoanelor vizate de a efectua tranzacții financiare, iar băncile care au legături cu Statele Unite sunt așteptate să respecte restricțiile impuse.
Departamentul Trezoreriei a emis licențe generale care permit încheierea tranzacțiilor existente implicând persoanele vizate până pe 8 iulie, cu condiția ca plățile să fie efectuate într-un cont blocat, cu dobândă, situat în SUA. Noile sancțiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, deja afectată de sancțiunile anterioare ale SUA împotriva procurorului său șef, Karim Khan, care luna trecută s-a retras temporar în urma unei investigații a Națiunilor Unite privind comportament sexual nepotrivit.
CPI, înființată în 2002, are jurisdicție internațională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crimele împotriva umanității și crimele de război în state membre sau dacă o situație este semnalată de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia și Israel nu sunt membri ai CPI.
