Fenomenul Hikikomori
Studii recente, inclusiv cele realizate de Istituto Superiore di Sanità, indică faptul că între 50.000 și 70.000 de copii se află în prima fază a abandonului socialității, cunoscută sub numele de pre-hikikomori. Acest fenomen evoluează adesea către abandonul școlar, iar în unele cazuri se ajunge la o izolare severă, caracterizată prin închiderea ușii camerei și o deteriorare a relațiilor cu părinții. Se estimează că există aproximativ 200.000 de cazuri de hikikomori în Italia.
Fazele hikikomori
Hikikomori se desfășoară în trei faze distincte:
- Faza 1: Pre-hikikomori – Adolescenții manifestă dificultăți în a merge la școală și se retrag de la activități sociale, precum sportul și întâlnirile cu prietenii. Această fază este marcată de anxietate și stres, care pot duce la abandonul școlar.
- Faza 2: Abandonul școlar – Copiii nu mai frecventează școala, iar părinții încep să caute soluții, adesea greșite, precum deconectarea internetului sau presiuni pentru a reveni la școală.
- Faza 3: Izolarea severă – Relația părinte-copil se deteriorează, iar părinții devin o sursă de anxietate. Această fază este cea mai dramatică, în care copilul se retrage complet din societate.
Predominanța băieților în cazurile hikikomori
Conform asociației care studiază fenomenul, majoritatea cazurilor de hikikomori sunt bărbați, 80% dintre părinții care solicită ajutor având băieți. De asemenea, cazurile severe, cu izolare prelungită, sunt mai frecvente în rândul băieților. Izolarea moderată pare să fie mai echilibrată între sexe.
Cauzele hikikomori
Tinerii de astăzi simt o presiune intensă pentru acceptare socială, amplificată de viteza societății și de așteptările ridicate. Mijloacele de comunicare socială contribuie la compararea cu ceilalți, generând anxietate și teama de a nu se ridica la nivelul așteptărilor. Fenomenul hikikomori apare mai ales în țările dezvoltate, unde există suport familial, dar este absent în regiunile sărace unde retragerea socială nu este o opțiune.
Impactul social media asupra tinerilor
Accesul la social media generează polarizare și rigiditate ideologică, tinerii fiind atrași în grupuri online radicalizate. Aceasta contribuie la un sentiment constant de judecată și presiune socială, amplificând anxietatea și frica de eșec, care îi determină pe tineri să se retragă din interacțiunile sociale.
Concluzie
Fenomenul hikikomori ilustrează o criză socială complexă, afectând profund tinerii și relațiile lor cu familia și societatea. Abordarea acestei probleme necesită o înțelegere profundă a cauzelor și o intervenție coordonată din partea părinților, școlilor și comunității pentru a sprijini reintegrarea socială a acestor adolescenți.
