De ce a întârziat China să-și exprime condoleanțele după decesul papei Francisc?
După moartea papei Francisc, răspunsul Chinei a întârziat, în contrast cu reacțiile rapide din întreaga lume. China, un stat oficial ateu cu milioane de catolici, a avut o relație complexă cu Vaticanul. Decesul papei Francisc a reprezentat o pierdere pentru Beijing, având în vedere că acesta a fost un lider global respectat și a reușit să apropie Vaticanul de conducerea Partidului Comunist din China mai mult decât predecesorii săi.
Media chineză controlată de stat a avut o reacție scurtă, raportând decesul cu puține cuvinte. Guvernul chinez a transmis condoleanțe la aproape 24 de ore de la anunțul Vaticanului, doar atunci când a fost întrebat despre acest eveniment la o conferință de presă organizată de Ministerul de Externe. Guo Jiakun, purtătorul de cuvânt al ministerului, a declarat: „În ultimii ani, China și Vaticanul au menținut contacte constructive și s-au angajat în schimburi benefice. Partea chineză este dispusă să lucreze împreună cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor China-Vatican.”
Răspunsul minimalist al Chinei subliniază sensibilitatea legăturilor dintre Partidul Comunist, aflat la guvernare, și Sfântul Scaun. Vaticanul nu are relații diplomatice formale cu China din 1951, când regimul comunist a rupt legăturile și a expulzat nunțiul papal. De asemenea, Vaticanul rămâne unul dintre puținele state care recunoaște suveranitatea Taiwanului, o problemă care rămâne un punct dureros pentru Beijing.
La moartea papei, președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a transmis condoleanțe „în numele poporului din Taiwan”, iar Ministerul de Externe al insulei a anunțat că Taipei va avea un trimis la înmormântarea pontifului. Aceasta loialitate diplomatică a rămas un motiv de tensiune între Beijing și Vatican, pe lângă dispute de zeci de ani privind numirea episcopilor catolici în China.
Papa Francisc a încercat să abordeze această problemă printr-un acord de referință cu guvernul chinez, destinat să îmbunătățească relațiile. În China, Partidul Comunist exercită un control strict asupra religiei, permițând doar închinarea în bisericile controlate de stat. Catolicii din China, estimați la aproximativ 10 milioane, sunt împărțiți între o biserică de stat și una subterană, loială Vaticanului.
În 2018, Beijingul și Vaticanul au semnat un acord istoric, care a fost reînnoit în 2020 și 2022, pentru a găsi o cale de mijloc în numirea episcopilor. Cu toate acestea, criticii s-au întrebat de ce Biserica Catolică ar colabora cu un guvern care a restricționat libertatea religioasă sub liderul Xi Jinping. Vaticanul susține că acordul produce deja rezultate pozitive și speră să deschidă un birou permanent în China.
În acest context, catolicii din Taiwan își exprimă temeri cu privire la modul în care ar putea fi afectată politica Vaticanului față de ei. Guo a declarat că „implementarea acordului provizoriu privind numirea episcopilor decurge fără probleme”. Oficial, există aproximativ 6 milioane de catolici în China, dar numărul real ar putea fi mai mare, incluzând și adepții bisericilor subterane.
Papa Francisc a exprimat în mod repetat dorința de a vizita China, o țară pe care niciun papă nu a vizitat-o. Catolicii chinezi îl vor aminti ca fiind primul papă autorizat să zboare deasupra spațiului aerian chinez. În 2014, în drum spre Coreea de Sud, el a transmis un mesaj radio lui Xi, invocând binecuvântările divine asupra națiunii, iar în 2023, în timpul unei vizite în Mongolia, a trimis un „salut cald nobilului popor chinez”.
