Curtea Penală Internațională acuză Ungaria
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat că Ungaria nu a respectat obligațiile stabilite prin Statutul de la Roma, deoarece nu a dat curs cererii de arestare a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta se află sub acuzații de crime de război în Fâșia Gaza, iar un mandat de arestare a fost emis în noiembrie anul trecut.
Contextul situației
În aprilie, Netanyahu a efectuat o vizită oficială în Ungaria, ignorând astfel mandatul CPI. Autoritățile ungare nu au răspuns la cererea CPI din 21 martie de a coopera pentru arestarea provizorie a premierului. CPI a menționat că a invitat Ungaria la mai multe consultări, însă statul ungar nu a reacționat.
Argumentele Ungariei
Guvernul ungar a justificat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu prin absența unei legislații interne care să permită acest lucru și prin invocarea „imunității de stat” a premierului, conform legislației internaționale. De asemenea, Budapesta a susținut că mandatul CPI nu poate fi considerat un act legal imparțial și obiectiv.
Reacția CPI
CPI a subliniat că lipsa legislației interne nu poate justifica nerespectarea obligațiilor statelor membre și că imunitatea nu se aplică în acest caz. Curtea a declarat că obligația de cooperare este clară și că eșecul de a aresta suspecții subminează capacitatea CPI de a-și îndeplini mandatul. Ungaria, ca stat parte la Statut, are obligația de a se conforma cererilor CPI, fără a putea decide unilateral dacă respectă sau nu aceste cereri.
Retragerea din Statutul de la Roma
Ungaria a anunțat recent intenția de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, însă retragerea va intra în vigoare abia în 2 iunie 2026. Până atunci, Ungaria rămâne obligată să se conformeze Statutului.
Următorii pași
Adunarea Statelor Membre, sesizată de CPI, va decide asupra următorilor pași ai procedurii în cadrul adunării anuale din decembrie.
Implicarea Ungariei în această situație ridică întrebări importante despre respectarea legislației internaționale și despre responsabilitatea statelor în fața instanțelor internaționale, având potențiale repercusiuni asupra relațiilor diplomatice și asupra credibilității CPI.
