Comisia Europeană impune României restricții asupra expansiunii cheltuielilor
Consiliul Uniunii Europene a publicat luni o recomandare prin care România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026 pentru a ieși din procedura de deficit excesiv. Data limită stabilită pentru adoptarea acțiunilor necesare este 15 octombrie.
Recomandările continuă pentru anii următori, stipulând că cheltuielile nu trebuie să depășească 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030. Această traiectorie revizuită este considerată „consistentă cu o îmbunătățire minimă anuală de cel puțin 0,5% din PIB a balanței structurale” și va contribui la aducerea deficitului guvernamental sub valoarea de referință până în 2030.
Se preconizează că deficitul guvernamental al României va scădea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală va crește de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, atingând 62,3% din PIB la finele lui 2028, înainte de a scădea la 61,1% din PIB în 2030.
Recomandările subliniază că respectarea ratelor maxime de creștere a cheltuielilor va asigura o corecție durabilă a deficitului excesiv. Măsurile concrete trebuie să fie orientate spre îmbunătățirea calității finanțelor publice, menținerea investițiilor și consolidarea potențialului de creștere al economiei. Reformele fiscale și economice sunt esențiale pentru îmbunătățirea potențialului de creștere și reziliență al economiei.
Consiliul Uniunii Europene consideră că amploarea reformelor necesare trebuie extinsă, având în vedere deteriorarea recentă a poziției fiscale a României. Viitoarea reformă fiscală ar trebui să genereze venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB, iar măsuri suplimentare sunt necesare pentru îmbunătățirea administrării și colectării impozitelor, precum și pentru un control strict asupra cheltuielilor curente.
Data de 15 octombrie 2025 a fost stabilită ca termen limită pentru ca România să adopte măsuri efective în vederea corectării deficitului excesiv. Această recomandare a venit după constatarea că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Bruxelles-ului, ceea ce ar putea duce la noi măsuri dacă țara nu adoptă acțiuni rapide.
