Deficitul bugetar al României pe 2024
Deficitul bugetar al României pe 2024, conform metodologiei Comisiei Europene, este estimat la 9,3% din PIB, aceasta fiind cea mai mare valoare din Uniunea Europeană. Statul român a cheltuit cu 163,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat în acest an.
Prognoze de majorări fiscale
În acest context, specialiștii se așteaptă la creșteri de taxe și scumpiri după alegeri. Analiștii consideră că, fără a solicita mai mulți bani de la populație și firme, Guvernul va avea dificultăți în a respecta ținta de deficit de 7% din PIB pentru acest an. Printre măsurile anticipate se numără majorarea TVA, care ar putea crește cu cel puțin două puncte procentuale, de la 19% la 21%. De asemenea, din luna iulie, se estimează creșteri ale facturilor la curent electric, odată cu expirarea plafonării, și posibile scumpiri ale polițelor de asigurare auto obligatorie.
Reduceri de cheltuieli și noi taxe
Se așteaptă, de asemenea, reduceri de cheltuieli bugetare, iar Executivul ar putea implementa măsuri care să vizeze impozitele locale, inclusiv cele pe proprietate, posibil din 2026. Există, de asemenea, scenarii pentru introducerea unei noi taxe auto, destinată să impoziteze vehiculele poluante.
Consecințele neacțiunii
Analiștii avertizează că, în absența acestor măsuri, România riscă retrogradarea din partea agențiilor de rating, ceea ce ar putea duce la scumpirea împrumuturilor pentru stat și restricționarea accesului la finanțare pe piață. Deficitul României, conform Comisiei Europene, depășește cu aproape un procent cifra anunțată de Guvern, care este de 8,6% din PIB, în termeni cash.
Metodologia Comisiei Europene
Metodologia ESA (European System of Accounts) include toate angajamentele financiare ale statului, indiferent de momentul în care se efectuează plățile. Pe locul doi în Uniunea Europeană se află Polonia, cu un deficit de 6,6%. România are un plan agreat cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului pe o perioadă de 7 ani.
Avertismente și declarații oficiale
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat că statul nu a învățat din crizele anterioare și se află aproape de o nouă „curbă de sacrificiu”, ce ar implica reduceri drastice de cheltuieli bugetare, afectând numărul de salariați și nivelul salarial. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că deficitul ESA va fi raportat Comisiei și a subliniat că cifra cash este întotdeauna mai mică decât cea ESA, deoarece include toate cheltuielile planificate pentru 2024.
