Cine sunt cardinalii ce vor decide viitorul papei
La data de 7 mai, 135 de cardinali cu drept de vot, provenind din 71 de țări, se vor reuni în Capela Sixtină pentru a alege noul Suveran Pontif. Dintre aceștia, 108 au fost numiți de către papa Francisc, care a convocat zece consistorii pentru crearea de noi cardinali pe parcursul pontificatului său. Cel mai tânăr dintre participanți este ucraineanul Mykola Bychok, în vârstă de 45 de ani, episcop al Eparhiei Sfinților Petru și Pavel din Melbourne, Australia. Cel mai vârstnic cardinal elector este spaniolul Carlos Osoro Sierra, arhiepiscop emerit al Madridului, care va împlini 80 de ani în luna mai.
Geografia conclavului
Conclavul care va alege viitorul Suveran Pontif reflectă un echilibru între tradiție și o reprezentare globală diversificată. Colegiul cardinalilor cu drept de vot numără în prezent 135 de membri, toți sub vârsta de 80 de ani, provenind din 71 de țări. Distribuția geografică este următoarea: 59 de cardinali din Europa (dintre care 19 italieni), 37 din America (16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 17 din America de Sud), 20 din Asia, 16 din Africa și 3 din Oceania. Această diversitate reflectă eforturile făcute de papa Francisc de a transforma Colegiul Cardinalițial într-o instituție mai puțin eurocentrică și mai apropiată de realitățile Bisericii Catolice din întreaga lume.
Cardinalii care au drept de vot
Dintre cei 135 de cardinali electori, cel mai tânăr este Mykola Bychok, în vârstă de 45 de ani, episcop al Eparhiei Sfinților Petru și Pavel din Melbourne, Australia. El reprezintă o generație mai tânără de lideri religioși aleși de papa Francisc pentru a întări prezența Bisericii în regiunile mai îndepărtate. Printre cei mai tineri cardinali prezenți se numără și Giorgio Marengo, prefect apostolic de Ulan Bator din Mongolia, în vârstă de 50 de ani.
Cel mai vârstnic cardinal elector este spaniolul Carlos Osoro Sierra, arhiepiscop emerit de Madrid, care va împlini 80 de ani pe 16 mai. De asemenea, guineeanul Robert Sarah, prefect emerit al Congregației pentru Cultul Divin, va atinge această limită de vârstă o lună mai târziu.
În prezent, din totalul de 252 de cardinali ai Bisericii Catolice, doar 135 au drept de vot în conclav. Dintre aceștia, 108 cardinali au fost numiți de papa Francisc, 22 de Benedict al XVI-lea și 5 de Ioan Paul al II-lea. Este pentru prima dată în istorie când o majoritate atât de clară a electorilor a fost creată de un singur papă. Francisc a convocat zece consistorii, mai multe decât cele nouă convocate de Ioan Paul al II-lea.
În conclav va participa și cardinalul Angelo Becciu, fost prefect al Dicasterului pentru Cauzele Sfinților, care, deși a fost condamnat pentru delapidare și abuz în serviciu, și-a păstrat prerogativele cardinalițiale. Procesul s-a axat pe o afacere imobiliară din Londra, dar Becciu a făcut apel și se declară nevinovat. Cardinalul Vinko Puljić, arhiepiscop emerit de Sarajevo, a anunțat că nu va putea participa din motive de sănătate.
Diversitatea conclavului
Papa Francisc a favorizat diversitatea și a consolidat prezența cardinalilor din „periferii”, atât geografice, cât și existențiale. Multe dieceze occidentale importante, precum Milano, Paris, Los Angeles și Buenos Aires, nu mai au reprezentanți în Colegiul Cardinalițial. În conclavul din mai 2025 vor fi prezenți și 34 de cardinali aparținând diverselor ordine religioase, inclusiv salezieni, iezuiți, franciscani și dominicani.
Teme de discuție înainte de vot
Înainte de începutul votului, cardinalii vor participa la Congregațiile Generale, unde vor avea loc dezbateri importante. Printre temele discutate se numără protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice, combaterea sărăciei și a inegalităților sociale, consolidarea prezenței Bisericii în regiunile afectate de război sau crize economice și reafirmarea atenției față de „periferiile” fizice și existențiale, așa cum le definea papa Francisc.
