Chirurg condamnat pentru amputarea deliberată a propriilor picioare
Instanța a stabilit că medicul a acționat din motivații sexuale și pentru a obține despăgubiri frauduloase de la companiile de asigurări. În 2019, Hopper și-a expus picioarele la gheață carbonică, provocându-și distrugerea iremediabilă a țesuturilor. După internare, a pretins că suferă de septicemie, iar medicii au decis amputarea membrelor sub genunchi.
Frauda de asigurare
Hopper a solicitat compensații de aproape 500.000 de lire sterline, primind în final suma de 466.653,81 lire, bani pe care i-a cheltuit pe bunuri de lux, inclusiv o rulotă, o cadă cu hidromasaj și lucrări la locuință.
Revelații despre viața personală
Hopper, tată și angajat al rețelei Royal Cornwall Hospitals Trust, era considerat un specialist de top în domeniul amputațiilor. Cu toate acestea, ancheta a descoperit un interes sexual pentru mutilări și implicarea sa în comunități online obscure. Procurorii au descoperit că medicul descărcase materiale pornografice extreme de pe un site dedicat castrărilor și mutilărilor genitale.
Legătura cu rețeaua internațională de mutilări
Numele lui Hopper a fost asociat cu o rețea condusă de Marius Gustavson, condamnat în 2024 la închisoare pe viață în Marea Britanie pentru organizarea de mutilări și difuzarea acestora online. Deși spitalul la care a lucrat a declarat că „nu există dovezi că pacienții au fost afectați de comportamentul său personal”, mulți dintre foștii săi bolnavi cer acum consultanță juridică, temându-se că amputările la care au fost supuși nu au fost întotdeauna necesare.
Consecințele personale și profesionale
Soția medicului a cerut divorțul, iar Hopper a fost radiat din registrul medical. În ciuda problemelor legale, acesta a apărut anterior în presă și într-un documentar, relatând experiența sa ca persoană cu dizabilități, fiind inclus chiar pe lista scurtă a candidaților Agenției Spațiale Europene pentru programul destinat astronauților cu handicap.
Sentința judecătorului
Judecătorul James Adkin a subliniat în sentință că Hopper „a încercat să înșele sistemul și a recurs la gesturi extreme, cauzate nu doar de dorința de câștig, ci și de un interes sexual deviant”.
Acest caz ridică întrebări serioase despre etica profesională în medicină și despre reglementările în domeniul asigurărilor, având potențiale implicații asupra încrederii publicului în sistemul sanitar.

