China denunță SUA pentru „încălcarea normelor internaționale” prin decizia de a extrage metale rare din fundul oceanelor
Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv controversat care permite extinderea mineritului în apele adânci, inclusiv în zone internaționale. Decizia vizează accesul SUA la minerale rare esențiale pentru industriile de apărare, tehnologie verde și sănătate, dar a atras critici dure din partea Chinei, care acuză Washingtonul că „încalcă dreptul internațional”.
Ordinul emis este cel mai recent demers al președintelui american de a spori accesul SUA la mineralele utilizate în industriile aerospațială, tehnologiile verzi și sănătate. Adâncurile oceanelor conțin miliarde de tone de roci în formă de cartofi, numite noduli polimetalici, bogate în minerale esențiale precum cobaltul și pământurile rare. Noul ordin executiv american a fost emis pentru a „stabili Statele Unite ca lider global în explorarea responsabilă a mineralelor de pe fundul oceanului”.
Măsura pare să ocolească o rundă de negocieri ONU aflată în desfășurare privind mineritul în apele internaționale. Multe țări, inclusiv China, au amânat emiterea de permise până la stabilirea unui cadru internațional pentru împărțirea resurselor. „Autorizarea SUA încalcă dreptul internațional și afectează interesele generale ale comunității internaționale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun.
China domină producția globală de pământuri rare și metale critice, precum cobaltul și litiul. Analiștii spun că Trump a fost nemulțumit de această poziție relativ slabă a SUA în domeniu. „Vrem ca SUA să devină lider în fața Chinei în această cursă pentru resursele de pe fundul oceanului”, a declarat un oficial american.
Pentru a atinge acest obiectiv, ordinul prevede că SUA va accelera procesul de acordare a licențelor de explorare și a permiselor de exploatare, atât în apele sale, cât și în „zone aflate dincolo de jurisdicția națională”. Administrația estimează că mineritul în apele adânci ar putea crește PIB-ul țării cu 300 de miliarde de dolari în următorii 10 ani și ar putea crea 100.000 de locuri de muncă.
Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte state susțin impunerea unui moratoriu asupra acestei practici până când se vor face mai multe cercetări științifice. Ecologiștii și oamenii de știință sunt îngrijorați că speciile marine din adâncuri ar putea fi afectate de acest proces. „Mineritul în apele adânci este o activitate extrem de periculoasă pentru oceanele noastre”, a declarat Jeff Watters, de la Ocean Conservancy, o organizație americană de protecție a mediului. „Daunele provocate de acest tip de minerit nu se limitează la fundul oceanului: vor afecta întreaga coloană de apă, de sus până jos, și tot ce depinde de ea”, a adăugat el.
Nu este clar cât de repede ar putea începe mineritul în adâncuri, însă o companie minieră, The Metals Company (TMC), se află deja în discuții cu guvernul SUA pentru a obține permise. Directorul executiv al TMC, Gerard Barron, a declarat anterior că speră să înceapă exploatarea până la finalul anului. Alături de alți reprezentanți ai industriei miniere, el contestă afirmațiile legate de impactul asupra mediului și susține că zona abisală, situată la 3.000 – 6.000 de metri sub nivelul mării, are o concentrație foarte scăzută de viață.
„Aici nu există deloc floră. Iar dacă măsurăm cantitatea de faună (viață animală), exprimată ca biomasa, aceasta este de aproximativ 10 grame pe metru pătrat. Prin comparație, acolo unde se intensifică extracția de nichel – în pădurile tropicale ecuatoriale – biomasa depășește 30 de kilograme pe metru pătrat”, a declarat Barron. Un studiu recent publicat de Muzeul de Istorie Naturală și Centrul Național de Oceanografie a analizat impactul pe termen lung al mineritului marin, pe baza unui test realizat în anii 1970. Concluziile au arătat că unele creaturi care trăiesc în sedimente au reușit să recolonizeze zona și să se refacă, însă animalele mai mari nu au revenit, deoarece nu mai existau noduli pe care aceste viețuitoare să se poată stabili. Nodulii polimetalici, care conțin mineralele vizate, se formează în milioane de ani și nu pot fi înlocuiți ușor.
