China dă startul unei avalanșe de exporturi: Impactul sosirii masive de produse chinezești în Europa
În urmă cu două decenii, China a impresionat Statele Unite prin capacitatea sa de a fabrica și distribui produse rapid și ieftin, ceea ce a condus la o creștere explozivă a exporturilor și la o transformare a economiei și politicilor americane. Acum, un nou șoc „made in China” a cuprins întreaga lume, inundând piețele din Europa, Asia de Sud-Est și America Latină. Anul acesta, excedentul comercial al Chinei cu restul lumii a ajuns la aproape 500 de miliarde de dolari, o creștere de peste 40% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe măsură ce războiul comercial dintre Statele Unite și China continuă, restul lumii se pregătește pentru un impact major din partea Chinei. Leah Fahy, specialistă în economia Chinei de la Capital Economics, a declarat că „China are o grămadă de lucruri pe care trebuie să le exporte” și că este practic imposibil să se oprească schimbarea fluxului comercial, indiferent de tarifele impuse de SUA.
Valul de exporturi din China este o consecință a politicilor guvernamentale și a încetinirii creșterii economice a țării. Beijingul a investit în sectorul industrial pentru a reduce impactul crizei imobiliare, producând mult mai mult decât poate absorbi piața internă. În ciuda tarifelor impuse de Trump, politica Beijingului pare să rămână neschimbată, iar cota de piață a Chinei a crescut rapid în toate categoriile de produse.
De exemplu, China a produs cu 45% mai multe mașini electrice în acest an, în ciuda cererii în scădere de pe piața internă, ceea ce a dus la o explozie a exporturilor. Redirecționând exporturile către Asia de Sud-Est, America Latină și Europa, China a reușit să atenueze efectele negative ale scăderii cererii din partea Statelor Unite, dar acest lucru a generat tensiuni cu partenerii comerciali care resimt presiunea Washingtonului.
Trump amenință cu tarife drastice țările care importă masiv din China, precum Vietnam, Cambodgia sau Indonezia. Unele dintre aceste țări au beneficiat de pe urma creșterii investițiilor străine, în timp ce altele se confruntă cu provocări majore, inclusiv posibila distrugere a companiilor autohtone din cauza concurenței chineze.
Inițiativa „Made in China 2025”, lansată în 2015, urmărește să producă bunuri mai sofisticate, precum cipuri de calculator și mașini electrice. Acest program a determinat SUA și Europa să crească tarifele pentru produsele de înaltă tehnologie. Modelul economic adoptat de China a surprins specialiștii, care afirmă că „China nu se dezvoltă așa cum sugerează teoria economică.”
Industria auto din Germania se arată din ce în ce mai îngrijorată de creșterea importurilor din China, având în vedere că exporturile de mașini electrice au crescut cu 64,6% în acest an. În Indonezia, aproximativ 250.000 de locuri de muncă din industria textilă au fost pierdute în 2023 și 2024 din cauza hainelor ieftine importate din China. În Thailanda și Brazilia, producătorii de automobile au închis mai multe fabrici din cauza concurenței cu mașinile electrice chinezești.
În fața acestei situații, țările afectate de influxul de produse din China au două opțiuni: să nu facă nimic și să observe cum industriile locale se degradează, sau să impună tarife comerciale și măsuri protecționiste, așa cum au procedat Statele Unite cu China. Sonal Varma, economist-șef al băncii japoneze Nomura, a avertizat că „lanțurile de aprovizionare se bifurcă urmând liniile geopolitice”, îngreunând deciziile țărilor cu privire la alinierea lor comercială.
