China adoptă o nouă strategie de „război” – ce implicații are aceasta?
China a implementat un mod de operare de tip „stare de război” pentru oficialii guvernamentali din Beijing, lansând o ofensivă diplomatică menită să convingă alte țări să respingă tarifele impuse de președintele american Donald Trump, conform unor surse citate de Reuters.
Oficialii de propagandă ai Partidului Comunist au avut un rol central în modelarea răspunsului Chinei. Pe rețelele sociale au fost difuzate videoclipuri provocatoare, inclusiv unul în care fostul lider Mao Zedong afirmă: „Nu vom ceda niciodată.” În acest „mod de război”, funcționarii din ministerele de externe și comerț au fost obligați să-și anuleze vacanțele și să fie disponibili non-stop. De asemenea, departamentele care se ocupă de relațiile cu SUA au fost întărite cu oficiali care au gestionat răspunsul Chinei la politicile lui Trump în primul său mandat.
Această abordare agresivă a fost generată de pachetul de tarife numit „Ziua Eliberării” de către Trump, marcând o schimbare semnificativă față de strategia anterioară a Chinei de a evita un nou război comercial. Diplomatica chineză a încercat timp de luni să mențină un canal de comunicare direct cu administrația Trump, promovând ideea unui parteneriat comercial de tip „win-win”. Cu toate acestea, strategia s-a transformat rapid în represalii, incluzând tarife de răspuns și o retorică patriotică agresivă.
China a contactat mai multe guverne afectate de tarifele americane, inclusiv aliați tradiționali ai SUA precum Japonia, Coreea de Sud și țări europene, cerând cooperare împotriva măsurilor lui Trump. Ministerul chinez de Externe nu a comentat oficial, dar ambasada Chinei la Washington a subliniat că Beijingul „nu dorește un război comercial, dar nu se teme de el”.
După primele represalii ale Chinei, Trump a afirmat: „Au reacționat greșit, au intrat în panică – nu-și pot permite asta!” El a adăugat că Beijingul ar dori un acord, dar „nu știe cum să-l obțină”. Pe 2 aprilie, Trump a anunțat un nou val masiv de tarife care vizează în special China, acuzând-o că „fură” de la SUA. Răspunsul Chinei a fost un mesaj patriotic semnat de Xi Jinping, care punea la îndoială dacă alegătorii americani pot suporta aceleași greutăți ca poporul chinez.
Tarifele anunțate de Trump au fost suspendate pentru toate țările, cu excepția Chinei, pentru o perioadă de 90 de zile. Schimburile comerciale dintre cele două mari economii sunt acum aproape blocate, inclusiv în domeniul serviciilor. Beijingul a început să descurajeze călătoriile în SUA și a restricționat importurile de filme americane.
Deși multe țări au fost afectate pentru prima dată de noile tarife, China s-a bazat pe experiența acumulată în războiul comercial anterior. Răspunsul a fost pregătit în detaliu de echipe care au studiat politicile lui Trump și au propus contra-măsuri, inclusiv taxe vamale, restricții asupra a circa 60 de companii americane și limitări asupra exporturilor de pământuri rare. Pe 4 aprilie, înainte ca Wall Street să se deschidă, Beijingul a impus taxe vamale extinse, iar piețele americane au scăzut brusc.
Răspunsul rapid al Chinei a fost comparat cu modul în care a luat decizii în timpul pandemiei COVID, fără aprobările obişnuite interministeriale. Intern, regimul a încurajat consumul și a schimbat tonul cu privire la economia bazată pe export, dorind acum o creștere susținută a consumului intern, deși criza din sectorul imobiliar rămâne o frână semnificativă. Mesajele publice includ acum citate din Mao Zedong, inclusiv un discurs din 1953, în care Mao, referindu-se la Războiul din Coreea, afirma: „Oricât ar dura acest război, nu vom ceda niciodată. Vom lupta până la victoria deplină.”
