China a realizat primul reactor operativ pe bază de thoriu
Oamenii de știință chinezi au realizat o descoperire majoră în domeniul energiei curate prin reîncărcarea cu combustibil proaspăt a unui reactor funcțional cu thoriu și săruri topite. Aceasta reprezintă un pas semnificativ în eforturile globale de a utiliza thoriul ca o alternativă mai sigură și mai abundentă la uraniu în energia nucleară.
Etapa a fost dezvăluită în cadrul unei reuniuni cu ușile închise care a avut loc pe 8 aprilie la Academia Chineză de Științe (CAS), unde Xu Hongjie, cercetătorul șef al proiectului, a împărtășit vestea cu colegii săi.
Reactoarele cu thoriu încep să funcționeze în China
Unitatea experimentală este situată în deșertul Gobi și generează 2 megawați de energie termică. Reactorul utilizează sare topită pentru a transporta combustibilul și a gestiona căldura, în timp ce thoriul servește drept sursă de combustibil radioactiv. Experții consideră că reactoarele pe bază de thoriu reprezintă următorul salt în inovarea energetică. O mină bogată în thoriu din Mongolia ar putea, teoretic, să satisfacă nevoile energetice ale Chinei timp de zeci de mii de ani, generând mult mai puține deșeuri radioactive comparativ cu reactoarele pe bază de uraniu.
Xu a declarat că China a trecut în fruntea lumii în acest domeniu, afirmând: „Iepurii fac uneori greșeli sau devin leneși. Atunci țestoasa își valorifică șansa”.
De ce thoriul ar putea schimba viitorul energiei nucleare
Thoriul oferă mai multe avantaje față de uraniu ca sursă de combustibil nuclear. Este mult mai abundent în scoarța terestră și produce mai puține deșeuri radioactive cu durată lungă de viață. De asemenea, produșii săi secundari sunt mai puțin potriviți pentru armament, ceea ce reduce riscurile de securitate. Reactorul funcționează la presiune atmosferică și limitează în mod natural supraîncălzirea, îmbunătățind astfel siguranța generală.
Progrese în China
În anii 1960, cercetătorii americani au construit și testat primele reactoare cu săruri topite, însă Statele Unite au abandonat programul în favoarea tehnologiei bazate pe uraniu. Xu a menționat că SUA și-au lăsat cercetările la dispoziția publicului, așteptând un succesor potrivit. „Noi am fost acel succesor”, a spus el.
Xu și echipa sa de la CAS Shanghai Institute of Applied Physics au studiat documente americane declasificate, au recreat vechile experimente și apoi au dezvoltat tehnologia mai departe. Construcția reactorului actual a început în 2018, iar echipa a crescut de la câteva zeci de cercetători la peste 400. Reactorul a atins punctul critic în octombrie 2023, a atins puterea maximă în iunie 2024 și a finalizat cu succes reîncărcarea cu thoriu în timpul operării doar patru luni mai târziu.
Reactoare cu thoriu mai mari în curs de dezvoltare
XU a subliniat că echipa a ales calea mai grea, dar semnificativă, concentrându-se pe construirea unei soluții din lumea reală, în loc să urmărească doar rezultate academice. „Am ales calea cea mai dificilă, dar cea corectă”, a afirmat el.
De asemenea, el a menționat momentul simbolic, subliniind că „în urmă cu 57 de ani – 17 iunie – China a detonat prima sa bombă cu hidrogen”. Acum, China urmărește un efect perturbator similar pe piața globală a energiei. Țara construiește deja un reactor mult mai mare cu thoriu și săruri topite, care ar trebui să ajungă la punctul critic până în 2030 și să genereze 10 megawați de electricitate.
