China a experimentat o bombă cu hidrogen de tip non-nuclear
Cercetătorii chinezi au detonat cu succes un dispozitiv exploziv pe bază de hidrogen în cadrul unui test de teren controlat, declanșând reacții chimice devastatoare fără a utiliza materiale nucleare. Aceasta a fost raportată într-un studiu publicat recent. Bomba, care cântărește 2 kilograme, a generat o minge de foc albă și fierbinte, menținută timp de peste două secunde la peste 1.000 de grade Celsius, de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente cu TNT, conform informațiilor din South China Post.
Dispozitivul a fost dezvoltat de Institutul de Cercetare 705 al China State Shipbuilding Corporation (CSSC), un actor-cheie în domeniul sistemelor de arme subacvatice. Acesta utilizează un material de stocare a hidrogenului în stare solidă bazat pe magneziu, cunoscut sub denumirea de hidrură de magneziu, care stochează mult mai mult hidrogen decât un rezervor presurizat. Hidrura de magneziu a fost dezvoltată inițial pentru a aduce gazul în zonele fără rețea, cu scopul de a alimenta celule de combustie pentru energie electrică și termică curată.
Atunci când a fost activată de explozivi convenționali, hidrura de magneziu a suferit o descompunere termică rapidă, eliberând hidrogen gazos care s-a aprins, susținând o ardere constantă. Echipa de cercetători, condusă de Wang Xuefeng, a explicat că exploziile de hidrogen gazos se declanșează cu o energie minimă de aprindere, având o rază largă de acțiune și generând flăcări care se extind rapid.
Acest mecanism permite un control precis asupra intensității exploziei, facilitând distrugerea uniformă a țintelor pe zone vaste. Bomba cu hidrogen poate provoca daune termice extinse, având capacitatea de a topi aliajele de aluminiu, deoarece globul de foc alb și fierbinte persistă mult mai mult decât scânteia trecătoare a TNT-ului.
Experimentele efectuate de Wang și echipa sa au demonstrat potențialul de energie dirijată al armei. În condiții de detonare restricționată, suprapresiunea maximă a atins 428,43 kilopascali la doi metri de bombă, echivalentă cu aproximativ 40% din forța de explozie a TNT, dar cu o rază de proiecție a căldurii mult mai mare.
Cercetătorii au analizat și alte aplicații militare posibile ale armei, inclusiv utilizarea acesteia pentru a acoperi o suprafață mare cu căldură intensă sau pentru a concentra puterea sa asupra unor ținte de mare valoare. Reacția în lanț începe atunci când undele de șoc ale detonării fracturează hidrura de magneziu în particule la scara micronilor, expunând suprafețe proaspete. Descompunerea termică eliberează hidrogen gazos, care se amestecă cu aerul, iar la atingerea limitei explozive inferioare, amestecul se aprinde, declanșând o combustie exotermică.
Acest proces continuu de descompunere și reacție termică creează o buclă autosustenabilă până la epuizarea combustibilului. Documentul nu a detaliat sursa cantității mari de hidrură de magneziu utilizate în test, iar modul în care Armata Populară de Eliberare ar putea folosi această armă rămâne neclar. Până de curând, producția de hidrură de magneziu era limitată la câteva grame pe zi, datorită cerințelor de temperaturi și presiuni ridicate. Totuși, recent, China a deschis o fabrică de hidrură de magneziu în provincia Shaanxi, capabilă să producă 150 de tone de material pe an.
Fabrica, dezvoltată de Institutul de Fizică Chimică din Dalian, a reușit să reducă costurile de producție printr-o metodă de „sinteză într-un singur vas”. Alte utilizări ale tehnologiei de stocare a hidrogenului solid sunt, de asemenea, în curs de explorare, inclusiv în celulele de combustie ale submarinelor și în sistemele de alimentare a dronelor de lungă durată.
