Cererea Moscovei pentru o soluție de pace în Ucraina: Detaliile discuțiilor de la Istanbul
Rusia a declarat Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace de luni, că va fi de acord să pună capăt războiului doar dacă, printre altele, Kievul renunță la mari porțiuni de teritoriu și acceptă limitarea numerică a armatei sale. Memorandumul publicat de agenția de știri Interfax stipulează că o soluționare a conflictului ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei, anexată unilateral de Rusia în 2014, și a altor patru regiuni din Ucraina revendicate de Moscova, dar pe care nu le controlează în totalitate. Ucraina trebuie să își retragă forțele din aceste regiuni, conform cerințelor rusești.
Memorandumul reafirmă, de asemenea, cererea Moscovei ca Ucraina să devină o țară neutră, excluzând aderarea la NATO, și vrea ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din rusă o limbă oficială și să adopte o interdicție legală privind „glorificarea nazismului”. Ucraina respinge acuzația de nazism ca fiind absurdă și neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
Condiții drastice pentru un armistițiu
Rusia a oficializat condițiile pentru orice încetare a focului în vederea unui acord de pace, prezentând două opțiuni care par neviabile pentru Ucraina. Prima opțiune impune Ucraina să înceapă o retragere militară completă din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, dintre care Rusia controlează integral doar Luhanskul, având aproximativ 70% din restul. A doua opțiune prevede ca Ucraina să înceteze redesfășurările militare și să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicații prin satelit și informații din străinătate, precum și ridicarea legii marțiale și organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Vladimir Medinski, șeful delegației ruse la negocierile de la Istanbul, a menționat o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secțiuni ale frontului” pentru colectarea trupurilor soldaților morți. Termenii, prezentați în cadrul negocierilor, subliniază refuzul Moscovei de a face compromisuri în fața obiectivelor sale, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump pentru a pune capăt „băii de sânge” din Ucraina.
Reacția Ucrainei și propunerile de pace
Ucraina a respins în mod repetat condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că Kievul va examina documentul rusesc, dar nu l-a comentat imediat. Delegațiile părților beligerante s-au întâlnit luni la Istanbul pentru a discuta despre schimbul de prizonieri de război, concentrându-se pe cei mai tineri și mai grav răniți, și pentru a înapoia trupurile a 12.000 de soldați morți.
Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care susține că au fost răpiți, dar delegația rusă a fost de acord să lucreze la întoarcerea a doar 10 dintre aceștia. Rusia afirmă că copiii au fost mutați din zone de război pentru a fi protejați. Ucraina a propus organizarea de noi discuții înainte de sfârșitul lunii iunie, subliniind că o întâlnire între Zelenski și Putin este esențială pentru rezolvarea problemelor în litigiu.
Președintele turc Tayyip Erdogan a descris reuniunea ca fiind excelentă și a exprimat speranța de a-i reuni pe Vladimir Putin și Volodimir Zelenski în Turcia, alături de Trump. Totuși, nu a existat niciun progres în ceea ce privește o propunere de armistițiu pe care Ucraina, aliații săi europeni și Washingtonul insistă ca Rusia să o accepte.
Intensificarea conflictului și atacurile ucrainene
În teren, conflictul s-a intensificat, Rusia lansând cele mai mari atacuri cu drone din acest război și avansând pe câmpul de luptă în luna mai cu cel mai rapid ritm din ultimele șase luni. Ucraina a declarat că a lansat 117 drone în cadrul unei operațiuni cu numele de cod „Pânza de păianjen” pentru a ataca bombardierele rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară de pe aerodromurile din Siberia și din nordul îndepărtat al țării. Analiștii militari occidentali au descris aceste atacuri drept una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene din război.
Zelenski a afirmat că Ucraina nu se va preda și nu va ceda în fața niciunui ultimatum, explicând că acțiunile militare sunt o reacție la refuzul inamicului de a se opri. Ucraina continuă să demonstreze că este capabilă să reziste și să lupte în fața provocărilor.
