CCR analizează pe 10 iulie sesizarea SOS referitoare la legea antiantisemitism și xenofobie
Curtea Constituțională discută, joi 10 iulie, sesizarea S.O.S România, AUR și POT referitoare la legea privind măsurile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Actul normativ prevede că distribuirea materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război constituie infracțiuni și vor fi pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și în anumite cazuri chiar mai mult.
De asemenea, CCR a respins, în ședința de astăzi, obiecția AUR referitoare la abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe. Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat la CCR acest act normativ, cele trei partide votând împotriva proiectului la adoptarea sa pe 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional.
În contestație, se susține că o astfel de lege ar putea „alimenta un antisemitism artificial” care să ofere motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare. Redactorii sesizării, profesor universitar doctor Verginia Vedinaș și avocat Marcela Baș, au adus obiecții concrete, menționând că modificările propuse de Silviu Vexler contravin Constituției României. Acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație.
Obiecțiile aduse subliniază că o astfel de lege ar limita dezbaterile parlamentare și ar afecta caracterul democratic al statului. Semnatarii sesizării afirmă că legea contravine articolelor 25, 29 și 30 din Constituția României, care garantează dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare. Aceste principii sunt corelate cu articolul 1 (alineatul 3), care consacră caracterul de stat de drept și democratic al României, precum și cu articolul 20, care prioritarizează reglementările internaționale favorabile drepturilor omului.
În plus, se menționează că legea, incluzând cărți sau documentare în categoria „materialelor interzise”, contrazice prevederea articolului 8 din noua lege, care stipulează că „nu constituie infracțiune… dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației”. Semnatarii sesizării subliniază că nu există un criteriu obiectiv clar care să determine ce materiale sunt considerate antisemite, xenofobe sau discriminatorii.
O altă obiecție referitoare la caracterul „vag și imprecis” al legii sugerează că aceasta ar putea conduce la abuzuri din partea autorităților prin interpretarea sa largă. Se afirmă că modul evaziv în care sunt redactate textele legii încalcă normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care reprezintă un criteriu de constituționalitate.
În concluzie, documentul argumentează că prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole și conținut audio-video se instituie „o veritabilă cenzură” care afectează libertățile fundamentale constituționale de exprimare, informare și învățătură, cenzurând astfel și libertatea academică și științifică.

