CCR analizează sesizarea S.O.S. România referitoare la numirea lui Mihai Busuioc
Curtea Constituţională a României discută, marţi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al CCR. Obiecţia a fost înaintată de Partidul S.O.S. România, care susţine că Busuioc nu îndeplineşte cerinţele legale privind pregătirea juridică superioară și vechimea de minimum 18 ani în domeniu.
În data de 24 iulie 2025, plenul Senatului l-a votat pe Mihai Busuioc pentru un mandat de nouă ani ca judecător al CCR, obţinând 79 de voturi „pentru” şi 36 „împotrivă”. Busuioc, fost șef al Curții de Conturi, a fost propus de grupul senatorial PSD. Contestația formulată de S.O.S. România arată că, potrivit CV-ului depus la Senat, acesta nu îndeplineşte condițiile necesare pentru numirea sa în funcția de judecător al Curții Constituționale, nefiind întrunite două dintre cele trei cerințe: pregătirea juridică superioară și vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Mihai Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR, a cărui mandat expiră pe 12 iulie. În aceeași zi, Camera Deputaţilor a votat pe Csaba Asztalos, din partea UDMR, pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, în urma finalizării mandatului judecătorului Varga Attila.
Conform reglementărilor în vigoare, fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaţii trebuie să depună un curriculum vitae și documentele doveditoare că îndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie. Aceștia vor fi audiați de comisie, iar raportul acesteia se va referi, motivat, la toţi candidaţii.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională și o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior, conform articolelor 143 și 144 din Constituţie.
