Sprijinul României pentru Ucraina
România a oferit Ucrainei un sprijin financiar, militar și umanitar de aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025. Conform unui raport al Consiliului Fiscal, acest sprijin reprezintă o medie anuală de circa 0,2% din PIB. Analiza subliniază că deficitul bugetar al României nu este cauzat de aceste ajutoare, ci de decizii interne de politică fiscală și venitul fiscal insuficient.
Impactul sprijinului asupra bugetului
Documentul a fost transmis Parlamentului European și a fost elaborat pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel. O parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul Uniunii Europene. Consiliul Fiscal a evidențiat necesitatea de a distinge între impactul ajutoarelor externe și efectele războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE, inclusiv inflația și perturbările de pe piețele financiare.
Cheltuielile de apărare ale României
Cheltuielile de apărare ale României sunt disponibile în documentele NATO și în baza de date a Eurostat. România a realizat cheltuieli de apărare de 2% din PIB în 2020 și a avut o scădere graduală la 1,6% din PIB în 2023, cu o estimare a unei creșteri la 2,3% din PIB în 2024. Cele mai mari cheltuieli se concentrează pe personal și echipamente, reprezentând în medie 79,8% din totalul cheltuielilor de apărare în perioada 2020-2024.
Deficitul bugetar al României
România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020, cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB în 2019, depășind limita de 3% impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere. În 2020, deficitul a crescut la 9,2% din PIB din cauza pandemiei Covid-19, iar în 2021 a scăzut la 7,1% din PIB. În 2022, în ciuda invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul s-a redus la 6,4% din PIB, datorită creșterii veniturilor bugetare, influențate de inflație și suprataxarea producătorilor de energie.
În 2023, deficitul bugetar a crescut la 6,6% din PIB, iar în 2024 a ajuns la 9,3%, cel mai ridicat din UE, ca urmare a majorării cheltuielilor bugetare față de venituri. Această situație a fost influențată de majorările salariale din sectorul public și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic.
Concluzie
Sprijinul României pentru Ucraina, de 1,5 miliarde de euro, reflectă angajamentul său față de stabilitatea regională, însă impactul asupra deficitului bugetar este limitat, fiind mai mult influențat de deciziile interne și de evoluțiile economice globale.
