Contextul aderării României la Zona Euro
România a îndeplinit condițiile de aderare la moneda Euro între 2013 și 2015, însă a renunțat la orizontul de timp stabilit, din cauza neîndeplinirii țintei fiscale-bugetare. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat că această decizie a fost una politică. Ultima întâlnire dedicată adoptării monedei euro a avut loc în 2018, la Academia Română, iar discuțiile pe această temă ar putea fi reluate în următorii 5-7 ani.
Decizii politice și impactul asupra aderării
Isărescu a explicat că abandonarea orizontului de timp a intervenit odată cu renunțarea la o țintă fiscal-bugetară. Președintele Băsescu stabilise inițial o astfel de țintă, dar s-a considerat că datoria publică a României era prea mică, ceea ce a condus la o utilizare mai relaxată a acestui avantaj de către partidele politice. Guvernatorul a menționat că nu a fost un singur partid responsabil de această decizie, ci un consens politic general.
Stadiul actual al discuțiilor privind Euro
Întrebat dacă România ar putea fi pregătită să adopte euro până la finalul anului, Isărescu a menționat că, în 2018, BNR a decis să nu mai colaboreze pe acest subiect. De asemenea, a precizat că România a fost avansată în pregătirea pentru adoptarea euro, având comitete tehnice, inclusiv unul dedicat gestionării numerarului euro. Totuși, o corecție fiscală ar putea necesita cinci sau șapte ani, ceea ce înseamnă că discuțiile ar putea fi reluate abia în această perioadă.
Concluzie
Deciziile politice anterioare și fluctuațiile în politica fiscală au avut un impact semnificativ asupra perspectivei României de a adopta moneda euro, iar viitorul acestei inițiative rămâne incert, cu posibile discuții abia după 5-7 ani.
