Bolojan: Proiecte energizante pentru România și perspectivele gazoductului Iași-Chișinău
România a reușit, prin colaborarea cu mediul privat, să dezvolte proiecte importante în domeniul energiei, precum „Neptun Deep” și planul de construire a reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă, a declarat Ilie Bolojan, în intervenția sa de marți, la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări organizat la Castelul Regal din Varșovia. Bolojan a subliniat că proiectul strategic Neptun Deep, esențial pentru securitatea energetică regională, continuă, cu estimarea începerii producției în 2027.
„Este esențial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe și să ne creștem securitatea energetică, iar pe coridoarele de transport al gazului la nivel regional, România își valorifică poziționarea strategică”, a afirmat Bolojan, conform Administrației Prezidențiale. De asemenea, el a menționat că gazoductul Iași-Chișinău și celelalte proiecte în curs de realizare pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică și gaze naturale din România.
Bolojan a remarcat că coridoarele de transport nord-sud rămân „insuficient dezvoltate”, evidențiind că pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră și feroviară Via Carpathia și Rail-2-Sea. Președintele a precizat că, în afară de tronsoanele de autostradă deja realizate, „întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri”.
Ilie Bolojan a subliniat importanța portului Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, ca nod important al Coridorului Internațional de Transport Europa-Caucaz-Asia. În contextul războiului din Ucraina și al aderării României la spațiul Schengen, relevanța portului român continuă să crească. El a amintit, de asemenea, că România și Republica Moldova au proiecte de poduri rutiere noi peste Prut, iar în prezent se construiește un nou pod la Ungheni.
În ceea ce privește Ucraina, Bolojan a menționat intenția de a deschide noi puncte de trecere a frontierei și de a crește capacitatea de tranzit a celor deja existente. Președintele interimar a abordat provocările actuale de securitate, subliniind adaptarea continuă la noile realități economice și importanța consolidării parteneriatelor pentru stabilitatea regiunii.
Bolojan a afirmat că Inițiativa celor Trei Mări „dobândește o relevanță sporită”, subliniind că conectivitatea reprezintă esența acesteia și că România joacă un rol important în această ecuație datorită poziției sale geografice și capacității economice. El a accentuat importanța valorificării capitalului companiilor private, afirmând că statul nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării.
„Unitatea și solidaritatea sunt mai importante ca oricând. Îndemnul meu este să transformăm provocările în oportunități și să construim împreună o regiune mai prosperă, mai sigură și mai conectată”, a concluzionat Bolojan.
