Riscuri la adresa stabilității financiare a României
România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa stabilității financiare, conform raportului Băncii Naționale a României (BNR) din decembrie 2025. Deși sectorul bancar este bine capitalizat și rezilient, vulnerabilitățile sunt generate în principal de dezechilibre interne, cum ar fi deficitul bugetar mare, și de un climat global tensionat care afectează economia locală.
Tabloul economic internațional
La nivel internațional, economia este marcată de incertitudini. Deși unele relații comerciale între marile economii s-au îmbunătățit și conflictele geopolitice au cunoscut ușoare detensionări, piețele financiare continuă să funcționeze într-o stare aparent calmă. BNR avertizează că această discrepanță între riscurile reale și încrederea investitorilor poate duce la corecții bruște în cazul deteriorării situației globale.
Creșterea economică în România
Economia României se dezvoltă lent, cu o creștere de doar 0,3% în trimestrul al doilea din 2025, iar estimările pentru trimestrul al treilea se situează la 1,6%, ușor sub nivelul din 2024. Comisia Europeană prognozează o creștere de 0,7%, iar FMI de 1%. Această temperare este influențată de procesul de consolidare fiscală început anul trecut, care implică tăieri bugetare menite să reducă deficitul, dar care limitează consumul și investițiile.
Deficitul bugetar și datoria publică
Deficitul bugetar rămâne o problemă centrală, atingând 102,5 miliarde lei (aproximativ 5,4% din PIB) în primele nouă luni ale anului 2025. Rectificarea bugetară preconizează un deficit de 8,4% din PIB, mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană. Datoria publică a crescut la 57,2% din PIB, cu peste șase puncte procentuale într-un an. BNR subliniază că menținerea acestei traiectorii poate submina încrederea investitorilor.
Absorbția fondurilor europene
Un alt factor care afectează stabilitatea financiară este absorbția redusă a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Comisia Europeană a revizuit în scădere alocarea totală la 21,41 miliarde de euro, ceea ce limitează capacitatea de a finanța investiții strategice.
Resiliența populației și riscurile economice
Din perspectiva gospodăriilor, situația este relativ favorabilă, cu un nivel de îndatorare sustenabil și o avuție netă crescută cu aproape 8% în iunie 2025. Totuși, capacitatea populației de a menține această stabilitate poate fi afectată de inflația persistentă și măsurile fiscale care reduc venitul disponibil.
Dificultăți în sectorul companiilor
Sectorul companiilor se confruntă cu presiuni crescute, costurile avansând semnificativ, iar profitabilitatea agregată a scăzut cu 4,5%. Un număr mare de companii operează cu pierderi și sunt subcapitalizate. Guvernul a introdus un pachet legislativ în 2025 pentru a impune cerințe de capital minim și sancțiuni pentru firmele inactive.
Calitatea creditelor și riscurile cibernetice
Rata creditelor neperformante pentru populație a scăzut la 2,85%, în timp ce pentru firme a ajuns la 5,1%, cu IMM-urile fiind cele mai vulnerabile. BNR avertizează că programele de creditare trebuie să se concentreze pe investiții productive. Riscurile cibernetice au crescut semnificativ, iar atacurile informatice și malware au înregistrat creșteri alarmante, afectând încrederea în serviciile bancare.
Concluzie
Stabilitatea financiară a României se află sub presiune din cauza deficitului bugetar crescut, a absorbției slabe a fondurilor europene și a riscurilor economice interne și externe, ceea ce necesită măsuri urgente pentru a preveni o deteriorare a situației economice.

