BNR răspunde acuzațiilor din mediul online
Banca Națională a României (BNR) a reacționat la o campanie de dezinformare din mediul online, care conține afirmații false și prezentări trunchiate despre bugetul și salariile instituției. Printr-un comunicat de presă, BNR a clarificat că nu este o instituție bugetară și că funcționează din venituri proprii, nu din bugetul de stat. De asemenea, banca subliniază că virează 80% din profitul obținut către bugetul de stat, făcând-o unul dintre principalii contribuabili. În acest sens, BNR a virat la buget 4,88 miliarde de lei anul trecut și 9,12 miliarde de lei în ultimii cinci ani.
BNR afirmă că este „ilogic și contradictoriu” să fie acuzată de contribuția la creșterea taxelor în România. Salariile angajaților BNR sunt plătite integral din veniturile proprii și nu din bugetul de stat. În anul 2024, salariile au crescut în medie cu 7%, comparativ cu o creștere de 13,4% a salariului mediu net în economie. Cheltuielile totale cu personalul au crescut cu 10%, în principal din cauza noilor atribuții și angajări, nu din majorări salariale nejustificate.
Referitor la cheltuielile cu bunuri, servicii și alimente, BNR a precizat că acestea sunt efectuate legal prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și sunt controlate de Curtea de Conturi. Informațiile conform cărora BNR ar ascunde cheltuieli sunt catalogate ca fiind false. De asemenea, BNR respinge acuzațiile legate de o structură managerială supradimensionată, având în prezent 50 de structuri organizatorice, cu 54 de directori și directori adjuncți, mult mai puțini decât cei 200 vehiculați în mediul online.
Salariile conducerii BNR sunt publice și reflectă nivelul pieței muncii, iar declarațiile de avere au fost retrase de pe site-ul instituției conform unei decizii a Curții Constituționale, nu pentru a ascunde informații. BNR își reafirmă angajamentul față de transparență și invită publicul să consulte datele și rapoartele anuale disponibile pe site-ul oficial.
Banca subliniază că obiectivul său fundamental este menținerea stabilității prețurilor, nu „țintirea inflației”, și consideră că scoaterea din context a acestui obiectiv reflectă o necunoaștere profundă a realităților macroeconomice. BNR avertizează că denaturarea adevărului și crearea de falși adversari îngreunează buna cunoaștere a realităților economice necesare în spațiul public.
