Austeritatea lui Bolojan și impactul asupra radarelor fixe
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a reușit să monteze cele 400 de radare fixe, deși termenul de implementare era stabilit pentru vara acestui an. Reprezentanții CNAIR indică lipsa fondurilor alocate de către Bolojan ca motiv principal al întârzierii.
Stadiul proiectului de radarizare
Proiectul de achiziție și montare a radarelor fixe a fost inițiat în 2023, dar demararea acestuia a fost amânată, cu un nou termen estimat pentru primăvara anului viitor. CNAIR a prezentat o hartă a drumurilor unde urmau să fie instalate aceste sisteme, însă admit că proiectul se află acum într-un impas, fără lansarea licitației pentru achiziția echipamentelor necesare.
Finanțarea și perspectivele de realizare
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat că licitația nu poate fi lansată fără o sursă de finanțare stabilită. La conceperea proiectului, se prevedea asigurarea fondurilor din surse diverse, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și bugetul de stat. Estimările sugerează că, având în vedere timpul necesar pentru finalizarea licitației și implementarea efectivă, radarele ar putea deveni funcționale abia după 2027.
Contextul actual al monitorizării traficului
În prezent, România nu dispune de radare fixe, având în dotare doar 1.186 de radare mobile, care sunt utilizate de Poliția Rutieră. Acestea sunt de tip pistol și pot fi montate pe trepiede. De asemenea, sistemul automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR va fi implementat începând cu 1 martie 2025, iar până în vară, sunt așteptate numărul semnificativ de abateri contravenționale.
Concluzie
Întârzierea în montarea radarelor fixe din cauza austerității financiare subliniază problemele de infrastructură rutieră din România și riscurile asociate cu siguranța traficului, în contextul în care alte țări, precum Bulgaria, avansează în modernizarea sistemelor de monitorizare a drumurilor.
