Critica lui Augustin Zegrean la adresa lui Nicușor Dan
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, l-a ironizat pe președintele Nicușor Dan după anunțul acestuia privind inițierea unui referendum în rândul magistraților. Zegrean a subliniat că, în România, există două tipuri de referendum: unul național, care poate fi convocat de președinte după consultarea Parlamentului, și un referendum local, care se desfășoară în unitățile administrativ-teritoriale.
Imposibilitatea referendumului pe meserii
Fostul judecător a explicat că nu există un referendum dedicat meseriilor în România, afirmând: „Nu avem, spre regretul președintelui, probabil, referendum pe meserii. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil.” Zegrean a adăugat că o consultare a judecătorilor nu poate fi realizată sub forma unui referendum, deoarece acest lucru ar contraveni legilor în vigoare.
Independența justiției și rolul CSM
Zegrean a subliniat că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost creat pentru a asigura independența judecătorilor, iar rezultatul dorit de președinte nu poate fi obținut printr-o simplă consultare. El a explicat că, deși judecătorii pot fi revocați, procedura este complicată și îndelungată. „Să-i scoți pe toți de acolo, de urgență, cum spune președintele, nu este posibil”, a afirmat el.
Întrevederea cu magistrații
Cât despre întâlnirea pe care președintele urmează să o aibă cu magistrații, Zegrean a menționat că aceasta este „informală, în afara Constituției și în afara legii”. El a explicat că președintele este membru al CSM, dar fără drept de vot, și că, pentru a exprima dorințele sale, ar trebui să participe la ședințele oficiale ale CSM.
Ingerința în justiție
La întrebarea dacă acțiunile președintelui constituie o ingerință în justiție, Zegrean a răspuns că atribuțiile președintelui sunt limitate la ceea ce prevede Constituția, subliniind că nimeni nu îi poate oferi alte atribuții decât cele stipulate în lege.
Concluzionând, criticile lui Zegrean evidențiază tensiunile dintre puterile statului și necesitatea respectării cadrelor legale în procesul de consultare a magistraților, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra independenței justiției în România.

