Atacul ce a redefinit normele conflictului
Atacul ucrainean cu drone asupra bazelor aeriene rusești, care a dus la distrugerea mai multor bombardiere strategice, va rămâne în istorie ca unul dintre cele mai impresionante raiduri militare lansate vreodată. Țările occidentale au învățat lecții importante din acest conflict, după cum arată un raport recent al guvernului britanic, care subliniază necesitatea unei strategii mai flexibile în Europa și Asia pentru a face față inovațiilor aduse de conflictele moderne. Totodată, cea mai mare problemă în calea implementării acestui plan este lipsa banilor.
Operațiunea specială „Pânza de păianjen” a combinat conceptul vechi al sabotajului cu utilizarea dronelor, o armă asociată cel mai frecvent cu războiul din Ucraina. Atacul a demonstrat două aspecte esențiale: în primul rând, utilizarea inventivă a noilor tehnologii poate provoca daune semnificative unor ținte sofisticate și costisitoare, iar în al doilea rând, câmpul de luptă s-a extins mult în spatele liniei frontului, schimbând profund un aspect fundamental al conflictului din ultimele două decenii și jumătate.
După decenii de complacere, Marea Britanie, la fel ca aliații săi, a realizat că trebuie să se pregătească pentru război. Aceasta implică acumularea de muniție, trupe și tehnologii pentru a lupta atât pe teritorii externe, cât și pe propriul sol. După Războiul Rece, forțele aeriene britanice, similar cu cele ale altor țări europene, au ales să reducă cheltuielile, închizând baze aeriene și centre de modernizare a avioanelor militare. Atacul-surpriză al Ucrainei evidențiază erorile acestui trend.
Raportul britanic privind capacitatea de apărare subliniază că forțele aeriene britanice trebuie să reînvețe cum să opereze dintr-o gamă mai largă de baze militare și să disperseze depozitele de muniție, piese de schimb și combustibil. Baza aeriană nucleară Belaia din regiunea Irkuțk, situată la aproximativ 4600 de km de Ucraina, a fost una dintre țintele atacului cu drone.
„Tehnologiile emergente schimbă deja natura războiului mai profund decât în orice alt moment din istoria omenirii”, se afirmă în raportul guvernului britanic, care constată că Regatul Unit și aliații săi s-au adaptat cu dificultate la noua realitate. Se recomandă adoptarea unei abordări cuprinzătoare, care să implice întreaga societate, inclusiv industria, sectorul financiar, academia și cetățenii, pentru a fi mai bine pregătiți pentru crize.
Portavioanele britanice vor fi modernizate pentru a deveni fortărețe „hibride” capabile să lanseze drone, avioane militare și arme cu rază lungă de acțiune. Echipamentele grele, cum ar fi tancurile, vor constitui doar 20% din capacitatea de luptă a armatei britanice, în timp ce sistemele fără echipaj reutilizabile vor forma 40%, iar restul de 40% vor fi „consumabile”, precum obuzele și dronele kamikaze.
În ciuda acestor inițiative, există o discrepanță semnificativă între ambițiile guvernului britanic și capacitatea de a le realiza. Regatul Unit intenționează să cheltuie 2,5% din PIB pe apărare până în 2027, cu obiectivul de a ajunge la 3% până în 2034. Aceste cifre sunt considerate insuficiente, în contextul în care Rusia se reînarmează rapid, iar SUA amenință cu retragerea din Europa. Germania, confruntându-se cu aceleași provocări, ar putea ajunge să cheltuie de două ori mai mult pe apărare decât Marea Britanie în următorii patru ani.
Se preconizează că aliații NATO vor stabili o țintă de cheltuieli pentru apărare de 3,5% din PIB la summitul din 24 iunie, ceea ce va necesita creșteri de taxe, reducerea ajutoarelor sociale sau împrumuturi. Este incert cum va reuși Europa să sprijine Ucraina, să descurajeze Rusia și să compenseze lipsa de resurse din partea Americii, având în vedere constrângerile financiare.
„Până nu demult, un război împotriva unei alte țări cu forțe militare avansate era de neconceput”, se menționează în raportul britanic, care avertizează că un astfel de conflict ar fi devastator și cu efecte pe termen lung. Astfel, dezvoltarea capacității de a purta un astfel de război este considerată cea mai eficientă metodă de descurajare.
