Provocările și controversele programului nuclear al Iranului
Israelul a lansat un atac asupra Iranului, vineri dimineață, motivat de controversatul program nuclear al Teheranului, conform raportărilor. Iranul susține că intențiile sale sunt de a stăpâni tehnologia nucleară în scopuri pașnice și neagă acuzațiile puterilor occidentale că ar încerca să dezvolte arme nucleare.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a acuzat pe termen lung Iranul de încălcarea obligațiilor de neproliferare. Joi, AIEA a adoptat o rezoluție prin care declară că Iranul încalcă aceste obligații pentru prima dată în aproape 20 de ani. Agențiile de informații americane și AIEA cred că Iranul a avut un program secret de arme nucleare, pe care l-a oprit în 2003, însă Iranul neagă existența acestuia.
În baza acordului nuclear din 2015, Iranului i s-a permis să îmbogățească uraniu până la o puritate de 3,67%, să mențină un stoc de 300 kg de uraniu și să folosească doar centrifuge simple IR-1. După retragerea Statelor Unite din acord sub conducerea președintelui Donald Trump, Iranul a abandonat aceste limite și a început să îmbogățească uraniu până la puritatea de 60%, un pas tehnic aproape de nivelurile de 90% necesare pentru arme nucleare.
Sancțiunile impuse de SUA au afectat grav economia iraniană, dar nu au distrus-o. De asemenea, asasinarea de către Israel a unor oficiali iranieni, inclusiv a unui om de știință de renume în domeniul nuclear, nu a reușit să limiteze îmbogățirea uraniului. Iranul afirmă că dreptul său de a îmbogăți uraniul nu este negociabil.
Un raport din luna mai al AIEA, consultat de Reuters, a evidențiat desfășurarea de activități nucleare secrete de către Iran cu materiale nedeclarate în trei locații investigate de mult timp. AIEA a confirmat că stocul de uraniu îmbogățit la 60% a crescut la 408 kg, suficient pentru a produce nouă arme nucleare, dacă este îmbogățit suplimentar. Agenția a concluzionat că aceste locații fac parte dintr-un program nuclear nedeclarat desfășurat de Iran până la începutul anilor 2000 și că unele activități au implicat materiale nucleare nedeclarate.
Iranul a reacționat la raportul AIEA, afirmând că acesta a fost elaborat în scopuri politice și că nu oferă o evaluare completă și precisă a situației actuale, acuzând AIEA de a se baza pe informații puțin fiabile furnizate de regimul israelian.
