Referendumul lui Viktor Orban despre Ucraina riscă să izoleze Ungaria de deciziile Uniunii Europene
Afișe lipite peste tot în Ungaria promovează mesajul: „Să nu-i lăsăm pe ei să decidă pentru noi”. Acest slogan este însoțit de imagini ale trei „răufăcători” clasici ai propagandei guvernamentale maghiare: Volodimir Zelenski, liderul ucrainean, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și Manfred Weber, politicianul german care conduce Partidul Popular European. Referendumul se concentrează pe aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, o chestiune deocamdată îndepărtată. Buletinele de vot, care sunt trimise în această săptămână, pun întrebarea: „Sunteți de acord ca Ucraina să devină membră a UE?”.
Guvernul Ungariei nu se abține de la a influența rezultatul referendumului. Premierul Viktor Orbán a îndemnat cetățenii să voteze, susținând că aderarea Ucrainei ar însemna că „toți banii Ungariei ar trebui cheltuiți pentru Ucraina”. Guvernul a afirmat, fără a prezenta dovezi, că „forța de muncă ieftină” din Ucraina ar lua locurile de muncă ale maghiarilor și că epidemii s-ar răspândi din cauza numărului insuficient de ucraineni vaccinați.
Partidul de guvernământ Fidesz a realizat că există un sentiment împotriva implicării Ungariei în conflictul din Ucraina, a declarat László Andor, comisar european pentru Ungaria între 2010 și 2014. Ungaria a încercat repetat să blocheze sancțiunile UE împotriva Rusiei, dar, în cele din urmă, a cedat. A contestat deblocarea a 6 miliarde de euro pentru ajutorul militar acordat Ucrainei de alte țări UE și a refuzat să semneze două declarații ale UE în sprijinul Ucrainei.
Acum, aceste încercări de a bloca sprijinul UE pentru Ucraina ar putea determina o reconsiderare a relațiilor Ungariei cu Uniunea Europeană, într-un moment în care Orbán se confruntă cu cel mai serios adversar politic al său din ultimii ani. Statele membre ale UE se gândesc mai serios ca niciodată la utilizarea sancțiunii supreme împotriva Ungariei: eliminarea dreptului de vot în temeiul articolului 7 din Tratatul UE. Deși această idee este încă la început, se consideră că nu se va realiza deoarece necesită unanimitatea celor 26 de membri rămași.
Parlamentul European a început procedura prevăzută la articolul 7 în 2018, dar aceasta a stagnat din cauza ezitărilor statelor membre. Cu toate acestea, Andor a menționat că situația s-a schimbat, având în vedere „încălcările foarte consistente” ale guvernului Orbán privind independența sistemului judiciar. „Orbán este obstrucționist în chestiuni pe care majoritatea țărilor Uniunii Europene le consideră de importanță vitală”, a adăugat el, referindu-se la Ucraina.
Unii analiști cred că Ungaria ar putea suferi consecințe severe dacă continuă să se opună extinderii sancțiunilor împotriva Rusiei, care sunt esențiale pentru limitarea economiei de război. Măsurile trebuie reînnoite în unanimitate până la 31 iulie. „Dacă ar simți că au sprijinul SUA, ar bloca”, a declarat un înalt oficial UE, adăugând că o astfel de acțiune ar putea lăsa Ungaria practic în afara Uniunii.
Diplomații au fost încurajați de faptul că Ungaria a renunțat întotdeauna la amenințările cu veto, dar există temeri cu privire la viitor. Eurodeputatul olandez Tineke Strik a declarat că statele membre sunt sătule de Orbán și că 19 guverne par pregătite să avanseze în procedura articolului 7, care ar putea include măsuri mai dure decât suspendarea dreptului de vot.
Recent, Orbán a folosit un discurs în care a descris oponenții politici, jurnaliștii și activiștii ca fiind „gândaci”, ceea ce reamintește de limbajul dezumanizant din regimurile totalitare. De asemenea, un raport al deputaților europeni va aborda problemele profunde ale Ungariei, inclusiv mass-media controlată de guvern și instanțele politizate, precum și restricțiile asupra comunității LGBTQ+.
În acest context, interdicția Pride a fost interpretată ca o capcană întinsă liderului opoziției, Péter Magyar, care ar putea fi discreditat fie prin condamnarea interdicției, fiind acuzat că face parte din „lobby-ul gay european”, fie prin tăcere, ceea ce l-ar îndepărta de alegătorii educați, mai urbani.
În concluzie, referendumul privind Ucraina este văzut ca un instrument politic de către guvernul Fidesz pentru a-și menține puterea, în fața creșterii amenințării din partea partidului Tisza. Analiștii consideră că Orbán ar putea recurge la fraude electorale pentru a-și asigura victoria în viitoarele alegeri parlamentare, având în vedere că ultimele alegeri au fost considerate inechitabile, dar libere.
De asemenea, Strik a subliniat că abordarea actuală a UE față de „problema Orbán” ar putea fi greșită și că este necesară o mai mare implicare a Comisiei, inclusiv solicitarea de măsuri legale împotriva restricțiilor LGBTQ+ și redistribuirea fondurilor UE către societatea civilă și administrația locală.
