Declinul vinului românesc: Care este poziția noastră în clasamentele internaționale ale podgoriilor?
Seceta din ultimii ani a afectat producția de vin din România, care, anul trecut, a înregistrat o scădere de 20%. Această tendință se aliniază unei situații globale, deoarece vița de vie este extrem de sensibilă la vremea schimbătoare. De asemenea, consumul de vin în România a scăzut. După un an agricol dificil, caracterizat prin fenomene meteorologice extreme, sectorul viticol românesc a înregistrat una dintre cele mai slabe recolte din ultimii ani.
Producția redusă de struguri a dus la o scădere de aproape 20% a volumului de vin obținut, ajungând la 3,7 milioane hectolitri în 2024, conform celui mai recent raport al Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Cu toate acestea, România își menține poziția în topul mondial în funcție de suprafața viticolă, situându-se pe locul opt, cu o suprafață de 187.000 de hectare, din care 8.179 de hectare sunt dedicate strugurilor de masă. Aceasta plasează România înaintea unor țări precum Portugalia, Chile sau Australia.
În ceea ce privește consumul de vin, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste.
Scăderile nu s-au limitat doar la România, ci au avut loc la nivel global. Producția mondială de vin a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961, reprezentând o scădere de 4,8% față de 2023. Această diminuare a fost cauzată de factori meteorologici severi, precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței de vie. Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane de hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023, fiind, de asemenea, cel mai scăzut din ultimii 60 de ani.
Tendința descrescătoare a consumului, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor și preferințele generaționale, dar și presiunile economice, cum ar fi inflația și scăderea puterii de cumpărare. Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane de hectolitri de vin în 2024, un minus de 3,5% față de 2023, înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, urmată de Franța cu 36,1 milioane de hectolitri, în scădere cu 23,5%, și Spania cu 31 de milioane de hectolitri.
Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane de hectolitri, însă valoarea exporturilor a rămas ridicată, la 35,9 miliarde de euro, datorită prețurilor medii mari de 3,60 euro pe litru. Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.
