Războiul din Ucraina la răscruce: Tensiuni între Kiev, Moscova, Washington și Bruxelles – Cine va ceda primul?
În acest an, calendarul religios catolic și cel ortodox coincid, iar Paștele se marchează în același timp. Casa Albă a urmărit un armistițiu în Ucraina până la această mare sărbătoare, însă războiul continuă. Kremlinul a propus un armistițiu surpriză de 30 de ore, dar a recunoscut că forțele ruse înaintau. Rusia și Statele Unite sugerează că fereastra de oportunitate pentru negocieri se poate închide. Președintele Trump a declarat că va „depăși” încercarea de a intermedia pacea în câteva zile, dacă nu se fac progrese. Consensul este că 30 aprilie, sfârșitul primelor o sută de zile de mandat ale lui Trump, va marca o epuizare a procesului de pace.
În acest context, se conturează un joc în patru, în care Moscova, Kievul, Washingtonul și Bruxelles-ul își întăresc pozițiile, fără a face compromisuri reale. Vladimir Putin pare convins că va câștiga războiul, iar discuțiile despre pace sunt văzute ca o concesie. Kremlinul vizează o înțelegere mult mai amplă decât situația din Ucraina, inclusiv discuții despre NATO și garanțiile de securitate reciprocă.
Există, însă, divergențe în rândul liderilor ruși. Unii susțin că Putin riscă să irosească oportunitatea de a pune capăt războiului în condiții favorabile. Stocurile de echipamente militare din era sovietică se epuizează, iar economia rusă începe să se erodeze. Lupta internă dintre șoimii și pacificatorii din jurul lui Putin reflectă aceste tensiuni.
În administrația americană, o divizare similară este vizibilă. În timp ce unii oficiali, precum Witkoff, sugerează că se apropie o oportunitate importantă, alții, inclusiv Marco Rubio, avertizează că, dacă nu se poate pune capăt războiului, trebuie să se ia în considerare o retragere din proces. Trump și-a arătat disponibilitatea de a renunța la negocieri, dacă nu se ajunge la un acord rapid.
Guvernul ucrainean devine tot mai sigur în gestionarea relației cu noua administrație americană. Președintele Zelenski a refuzat inițial acordul lui Trump pentru exploatarea în comun a resurselor naturale, dar ulterior a semnat un memorandum preliminar. Aceasta nu include garanții de securitate dorite de Ucraina, iar Trump consideră că prezența companiilor americane ar descuraja atacurile rusești. Cu toate acestea, această strategie nu a funcționat în trecut.
Bruxelles-ul rămâne pe poziții ferme, iar incertitudinea persistă în legătură cu impactul acordului asupra perspectivelor Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană. Deși SUA nu vor împiedica acest proces, termenii specifici ai acordului ar putea crea probleme, oferind companiilor americane acces privilegiat la resursele ucrainene.
Cu toate acestea, Washingtonul ar putea decide că nu este momentul pentru un acord, ceea ce ar putea duce la o retragere din întregul conflict. Rubio a declarat că, dacă un acord nu pare realizabil, președintele ar putea decide că nu este „războiul nostru”. Aceasta reflectă lipsa unui consens clar în cadrul administrației americane.
Rusia nu face compromisuri, sperând să forțeze un acord mai larg, în timp ce SUA își pierd interesul. Kievul nu poate oferi ceea ce cere Moscova, iar Bruxelles-ul tinde să se afirme ca un jucător geopolitic serios. În ciuda impasului aparent, ar putea exista deja o schimbare, cu propuneri de încetare a focului care amintesc de cele din 2022.
În această variantă, Rusia ar rămâne în controlul teritoriilor ocupate, dar fără un titlu legal asupra acestora, Ucraina ar fi exclusă din NATO, dar își păstrează suveranitatea, iar unele sancțiuni ar putea fi ridicate. Aceasta ar putea constitui o înțelegere care nu satisface pe nimeni, iar nemulțumirea reciprocă ar putea reprezenta prețul păcii.
