Împăratul dispărut de peste 300 de ani care continuă să provoace indignare în rândul a milioane: conflictele religioase din India modernă
Deși a murit acum mai bine de 300 de ani, Aurangzeb Alamgir, al șaselea împărat al dinastiei Mogul, rămâne o figură controversată în politica națională a Indiei, provocând violențe sectare în întreaga țară. Amintirea sa este folosită de politicienii de dreapta pentru a sublinia nedreptățile istorice aduse comunității hindușe.
Aurangzeb este considerat de mulți un tiran, acuzat de brutalizarea femeilor, distrugerea templelor hinduse și forțarea convertirilor religioase. Într-o națiune în care naționaliștii hinduși au o influență tot mai mare, „crimele” sale au fost transformate în instrumente politice, iar luna trecută au izbucnit ciocniri sectare în orașul Nagpur, unde naționaliștii hinduși au cerut demolarea mormântului său. Violențele, stimulate de un film recent de la Bollywood, s-au soldat cu zeci de răniți și arestări, determinând impunerea unei stări de asediu.
Admirație și aversiune
Imperiul Mughal, fondat de Babur în 1526, a atins apogeul sub conducerea lui Aurangzeb, care a dus la o expansiune geografică semnificativă. Deși primele sale decizii au fost caracterizate de o toleranță relativă față de credințele hindușe, începând cu 1680, Aurangzeb a adoptat o politică de intoleranță religioasă, declanșând războaie nepopulare și suprimând violent regatul Maratha.
Historiile afirmă că, în prima parte a domniei sale, Aurangzeb nu a impus taxe nejustificate asupra supușilor nemusulmani și că hindușii ocupau ranguri înalte în guvernul său. Totuși, schimbarea sa de atitudine a generat conflicte dureroase, inclusiv războaie împotriva sikhilor, culminând cu executarea guru-ului Tegh Bahadur.
Impactul contemporan
Politicienii din Partidul Bharatiya Janata (BJP), condus de prim-ministrul Narendra Modi, subliniază brutalitatea lui Aurangzeb ca un argument în favoarea viziunii naționaliste hinduse. Filmul recent „Chhaava” l-a portretizat ca pe un islamist barbar, iar reacțiile violente din Nagpur reflectă tensiunile crescute dintre comunitățile religioase.
Invocarea lui Aurangzeb de către politicienii de dreapta provoacă teamă în rândul minorităților religioase, în special al celor 200 de milioane de musulmani din India. Districtele care au fost redenumite, cum ar fi Aurangabad, acum numit după fiul lui Shivaji, demonstrează eforturile de a rescrie istoria în favoarea unei narațiuni naționaliste.
O figură complexă
Istoricii subliniază că Aurangzeb a fost o figură complexă, care trebuie înțeleasă în contextul epocii sale. Aceștia avertizează că demonizarea sa ajută la perpetuarea prejudecăților și la amplificarea tensiunilor intercomunitare. În timp ce unii cer îndepărtarea mormântului său, alții subliniază importanța recunoașterii diversității istorice a Indiei.
În Nagpur, comunitățile religioase continuă să se confrunte cu provocări, iar violențele recente au lăsat o amprentă asupra orașului, care se mândrea cu un trecut pașnic. Reacțiile la aceste evenimente indică o diviziune profundă în societate, între naționaliștii hinduși și musulmanii indieni, cu Aurangzeb ca simbol al acestei dispute istorice.

