Impactul PNRR asupra economiei românești
Creșterea economică a României din ultimii ani a fost influențată semnificativ de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un studiu al Băncii Naționale a României arată că, în perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și o rată scăzută de absorbție a fondurilor pun în pericol aceste beneficii. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% din jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel să piardă o parte semnificativă din bani înainte de încheierea programului, pe 30 august 2026.
Estimările impactului PNRR
Studiul a utilizat metoda controlului sintetic pentru a estima evoluția economică a României fără PNRR, concluzionând că contribuția cumulată a acestui plan la creșterea PIB în perioada menționată a fost de peste 1 punct procentual. De asemenea, un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est a arătat că o creștere cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase într-un an se corelează cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Efectele pe termen mediu pot ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un vârf la circa trei ani după cheltuirea fondurilor.
Factorii care influențează eficiența fondurilor europene
Impactul fondurilor europene este influențat de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii economice este limitat. În absența unui cadru instituțional eficient, fondurile europene cresc PIB-ul per capita cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce un control al corupției mai bun duce la un efect de 0,64 puncte procentuale.
Absorbția fondurilor PNRR în România
România se află printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, însă ritmul de absorbție este printre cele mai scăzute din Uniune. Până în noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, doar 27% au fost îndeplinite. Rata medie de absorbție la nivel european era de 56,4%. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflație ridicată și probleme în lanțurile globale de aprovizionare.
Provocările după 2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026, iar după această dată, statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument. Studiul sugerează că, dacă România ar absorbi integral fondurile rămase, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, în scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul.
Riscurile și soluțiile pentru România
Între 2007 și septembrie 2025, România a beneficiat de aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene clasice, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice, afectând atât creșterea economică, cât și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România are o rată de absorbție peste media UE, și prin programul european SAFE, care oferă împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB.
Concluzionând, impactul PNRR asupra economiei românești este semnificativ, dar riscurile asociate cu absorția lentă a fondurilor și provocările post-2026 necesită o atenție sporită pentru a asigura o creștere economică sustenabilă.
