România riscă ratingul junk fără reformă fiscală
România se află în fața unei crize economice, având nevoie urgentă de o nouă reformă fiscală pentru a evita un rating „junk”, conform unei analize realizate de Erste, una dintre cele mai mari bănci din Europa. Ratingul „junk” indică faptul că țara nu mai este considerată o opțiune sigură pentru investitori.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat că modificarea regimului fiscal este inevitabilă. Reducerea cheltuielilor bugetare nu este suficientă pentru a diminua deficitul, care ar putea atinge 8% din PIB în acest an, o distanță semnificativă față de obiectivul de reducere a deficitului bugetar prevăzut pentru 2025.
Erste a evidențiat că politica economică actuală paralizată amenință ratingul de țară, iar România are nevoie de măsuri imediate pentru a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB. Această țintă este considerată ambițioasă, având în vedere deficitul mare raportat în primele luni ale anului. În prezent, 90% din cheltuielile publice sunt destinate pensiilor și salariilor.
Anul trecut, România a înregistrat un deficit de 8,7% din PIB, cel mai mare din regiune. Analiza băncii subliniază că România, alături de Slovacia și Polonia, trebuie să acționeze rapid pentru a reduce deficitele. Prognozele sunt pesimiste, iar dacă nu se iau măsuri, datoria publică a României ar putea depăși 100% din PIB în următorii 10 ani.
Dăianu a menționat că, potrivit unor măsurători adecvate, deficitul din anul precedent a depășit 9% din PIB, fiind puțin mai mare decât cel înregistrat în timpul pandemiei. Acest nivel extrem de ridicat obligă la o regândire a strategiei de control și reducere a cheltuielilor.
Deficitele anuale crescute afectează percepția asupra economiei românești. Dăianu a subliniat că agențiile de rating au plasat România într-o perspectivă negativă din cauza acestor deficite, iar vulnerabilitățile economice „foarte mari” pot avea efecte devastatoare.
În opinia sa, este crucial să se controleze cheltuielile, dar acest lucru nu este suficient. Cheltuielile rigide, cum ar fi salariile și pensiile, constituie o mare parte din buget. Deși există posibilitatea de a reduce cheltuielile de capital, deficitul actual este atât de mare încât simpla restrângere a cheltuielilor nu va rezolva problema.
Dăianu a subliniat, de asemenea, că veniturile fiscale sunt foarte scăzute și că există nevoi mari, inclusiv pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În concluzie, schimbarea regimului fiscal este esențială pentru a evita un deficit de 8% din PIB în acest an, un obiectiv departe de ținta stabilită pentru 2025.
