Infrastructura feroviară din România: o moștenire degradată
România se confruntă cu cea mai slabă infrastructură feroviară din Europa, caracterizată prin mii de restricții de viteză care se multiplică anual din cauza îmbătrânirii rețelei. Accidentele feroviare sunt în creștere, iar gările și căile ferate dispar treptat din peisaj. Aceste probleme sunt rezultatul unei subfinanțări cronice, al nepăsării și al incompetenței, transformând transportul feroviar într-o veritabilă victimă a abandonului. În acest context, trenurile par a fi pe un drum sigur către dezastru.
Degradarea gării și a trenurilor: moștenirea comunistă
După 1989, România a moștenit un sector feroviar profund degradat, cu investiții minime în infrastructură și material rulant. Regimul comunist a reușit să sufoce cultura feroviară, care a fost esențială pentru dezvoltarea țării. Deși în 1950 lungimea căii ferate era de 10.853 de kilometri, la finalul perioadei comuniste aceasta a crescut cu doar 490 de kilometri, iar în prezent, exploatarea se realizează pe puțin peste 10.000 de kilometri, majoritatea afectați de restricții severe.
Întârzieri și condiții precare de călătorie
Întârzierile trenurilor au devenit o normă, cu întârzieri de până la 60 de minute, în special pe rutele din Gara de Nord în sezonul rece. Subfinanțarea sectorului feroviar se reflectă în incapacitatea companiilor CFR Călători și CFR Infrastructură de a efectua reparațiile necesare. De exemplu, în 2023, întârzierile trenurilor au totalizat aproximativ 4.744.328 de minute, echivalentul a 9 ani, iar în 2024, cifra a crescut la 6.654.827 de minute, adică peste 12 ani și jumătate.
Călătorii dificile și condiții insalubre
Condițiile din vagoane sunt adesea insalubre, cu toalete înfundate și mirosuri insuportabile. Vagoanele de dormit sunt în stare precară, iar puținele vagoane de tip restaurant sunt disponibile doar în trenurile Intercity. CFR Călători recunoaște că materialul rulant este vechi, cu ultimele achiziții făcute între 1998 și 2011, iar necesitatea de aproximativ 800 de vagoane suplimentare rămâne neacoperită.
Accidente feroviare și riscuri crescânde
Accidentele feroviare au crescut semnificativ, cu doar 3% din rețeaua feroviară modernizată. Exemple notabile includ tragediile din 2008 de la Valea Călugărească și din 2023 din gara Galați. Condițiile de muncă pentru angajații CFR sunt dificile, iar călătorii evită gările insalubre. De exemplu, Gara SIRCA din Bălțați, Iași, funcționează în condiții mizere, cu toalete insalubre și clădiri degradate.
Subfinanțare și perspective sumbre
Bugetul CFR Infrastructură a scăzut cu aproape 5% în 2025 față de 2024, ajungând la puțin peste 3 miliarde de lei. CFR Călători a înregistrat venituri de aproximativ 725 de milioane de euro în anul anterior. Aceste cifre reflectă un sector feroviar grav subfinanțat, care se află sub presiune constantă, iar CFR Infrastructură se află pe lista companiilor restructurabile.
Concluzie
Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii feroviare din România nu doar că afectează călătoriile cetățenilor, dar pune și în pericol siguranța acestora, având consecințe grave asupra mobilității și economiei naționale.
