România și Securitatea Energetică
România dispune de gaze în depozite, dar există riscul ca acestea să nu fie livrate rapid consumatorilor din România și Republica Moldova, în special în momentele de vârf de consum. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că, în perioadele de ger extrem, diferența dintre a avea gaze disponibile și a le putea utiliza eficient este crucială.
Consumul de Gaz și Provocările Asociate
Chisăliță explică faptul că, atunci când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, la care se adaugă 6-7 milioane mc/zi pentru Republica Moldova, România intră într-o zonă fără elasticitate. Această situație critică poate apărea în zilele cu temperaturi sub -12°C.
Dependența de Gazul Maghiar
Ungaria a devenit o sursă importantă de gaze pentru România, în special în condiții de ger. Chisăliță afirmă că, în ianuarie 2026, importurile de gaze din Ungaria au fost esențiale pentru menținerea consumului din România și Republica Moldova. Această dependență de Ungaria se dovedește a fi o vulnerabilitate structurală pentru România.
Funcționarea Depozitelor de Gaz
Chisăliță compară depozitul de gaze cu un rezervor cu robinet, subliniind că, pe măsură ce gazele sunt extrase, rezervorul se golește. Acesta avertizează că o mare parte a publicului nu înțelege această dinamică, iar instituțiile trebuie să adopte o mentalitate modernizată în contextul actual al securității energetice.
Necesitatea Schimbării de Mentalitate
În contextul geopolitic actual, Chisăliță afirmă că securitatea energetică nu mai înseamnă doar a avea opțiuni de cumpărare, ci și capacitatea de a funcționa în absența acestora. Este esențial ca factorii de decizie să reevalueze strategiile și să prioritizeze reziliența energetică.
Concluzie
România se confruntă cu o dependență de gazul din Ungaria, ceea ce ridică întrebări asupra securității energetice naționale. Într-un context climatic extrem, capacitatea de a gestiona eficient resursele de gaze devine crucială pentru asigurarea consumului local și regional.
