Îngrijorări în rândul ONG-urilor europene
Organizațiile neguvernamentale din Europa își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila reducere a fondurilor din partea Uniunii Europene, în contextul unei campanii politice conduse de legislatori conservatori. Sectorul ONG-urilor, care dispune de a doua cea mai mare armată de lobbyiști la Bruxelles, după mediul de afaceri, se află într-o luptă acerbă cu politicienii de dreapta în legătură cu utilizarea fondurilor nerambursabile ale UE pentru activități de lobby.
Recent, Comisia Europeană a recunoscut că unele contracte de finanțare cu ONG-uri includeau „activități de lobby nejustificate”, ceea ce a fost folosit ca argument de către Partidul Popular European de centru-dreapta. Criticile au fost accentuate de un raport al Curții de Conturi Europene, care a semnalat un sistem „opac” și o supraveghere insuficientă a cheltuielilor ONG-urilor din fondurile UE.
Deputății europeni au adoptat amendamente care solicită un control mai strict asupra modului în care ONG-urile utilizează subvențiile. Aceste măsuri vin după o serie de atacuri din partea politicienilor de dreapta, care acuză Comisia că folosește banii contribuabililor pentru a influența ONG-urile. Faustine Bas-Defossez, director la Biroul European de Mediu, a declarat că organizațiile au fost nevoite să răspundă la un „scandal fabricat și motivat politic”. Nicholas Aiossa, director al Transparency International EU, a comparat atacurile cu cele inspirate de fostul președinte american Donald Trump.
ONG-urile se tem că eventualele reduceri de buget ar putea afecta grav influența lor la Bruxelles, având în vedere că unele dintre acestea depind de UE pentru jumătate din finanțarea lor. Deși oficialii europeni afirmă că nu urmăresc o reducere a finanțării, ONG-urile nu sunt convinse. Acestea au fost informate că nu trebuie să se aștepte la subvenții de funcționare din partea direcției de sănătate a Comisiei pentru acest an, iar unele ONG-uri ecologiste au fost nevoite să renunțe la activitățile de advocacy pentru a-și asigura finanțarea.
Viitoarele negocieri bugetare de la Bruxelles, ce vor determina cheltuielile UE în următorii șapte ani, reprezintă o altă sursă de îngrijorare. Cadrul financiar multianual (CFM) ar putea redirecționa fonduri destinate cercetării sau acțiunilor climatice către noi priorități financiare legate de apărare și creștere industrială. UE s-a angajat să aloce aproximativ 7,4 miliarde EUR între 2021 și 2023 pentru ONG-uri, dar această sursă de finanțare este esențială pentru multe organizații.
În prezent, peste 3.800 de ONG-uri sunt înregistrate în Registrul de transparență al UE, având o prezență semnificativă la Bruxelles, comparativ cu numărul întreprinderilor și asociațiilor industriale. Această influență a ONG-urilor este considerată crucială pentru promovarea unor cauze nepopulare pentru grupurile conservatoare, precum reglementările de mediu stricte. Reducerea finanțării publice ar putea diminua vocea acestor organizații, sporind influența lobby-ului intereselor comerciale.
Comisia a interzis ONG-urilor să utilizeze fonduri nerambursabile în mod direct pentru activități de lobby, însă acest lucru nu a liniștit deputații europeni conservatori. Carlotta Besozzi, director al Civil Society Europe, a declarat că această campanie ar putea pregăti terenul pentru un atac împotriva finanțării societății civile, în contextul în care grupurile politice de extremă dreapta devin mai influente.
Partidul Popular European insistă că nu intenționează să reducă finanțarea ONG-urilor, ci doar să verifice utilizarea corespunzătoare a fondurilor. Cu toate acestea, ONG-urile continuă să-și exprime îngrijorarea, subliniind că miza este prea mare pentru a nu fi luate în serios aceste probleme.
