Starea de bine a angajaților din România în 2025
Peste un sfert dintre angajații români se află în zona de risc psihologic și burnout, iar doar 30% se declară mulțumiți de experiența profesională, conform Indexului stării de bine a angajaților din România pentru anul 2025. Scorul general al stării de bine a angajaților este de 70,3 puncte din 100, ceea ce plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”. Specialiștii avertizează că acest nivel ascunde riscuri semnificative, cauzate de schimbările de leadership, volumul mare de muncă și instabilitatea economică.
Principalele surse de epuizare
Analiza arată că 41% dintre angajați reușesc să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă. Însă, 25% se confruntă cu riscuri psihologice, iar 23,3% indică volumul mare de muncă ca sursă de epuizare. Alte motive includ presiunea constantă a termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și cea profesională (16,4%) și absența feedbackului (9,1%). Șeful direct joacă un rol crucial în starea de bine a angajaților, având o pondere de 19,3% în evaluarea generală.
Percepția angajaților asupra muncii
Indexul arată că munca în România este percepută ca un sistem de presiuni și compromisuri, gestionate de angajați cu un efort considerabil. Calitatea relației dintre angajat și organizație este esențială, iar angajații doresc corectitudine, respect și libertate în organizarea muncii. Problemele sunt adesea percepute ca fiind morale, nu doar procedurale, evidențiind nevoia de echitate și demnitate în muncă.
Inițiative legislative pentru prevenirea burnout-ului
În contextul acestor date, autoritățile analizează introducerea unor obligații pentru angajatori în prevenirea epuizării profesionale. Proiectul prevede ca angajatorii să informeze salariații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire. Firmele cu peste 50 de angajați vor trebui să elaboreze anual un plan de prevenire, inclusiv evaluări interne și mecanisme confidențiale pentru raportarea situațiilor de suprasolicitare. Opțional, angajatorii vor putea oferi concedii plătite pentru refacerea profesională și sprijin psiho-emoțional pentru angajați.
Concluzie
Aceste inițiative legislative vizează crearea unui cadru normativ pentru prevenirea burnout-ului, abordând o problemă din ce în ce mai acută în mediul profesional din România, în contextul unei societăți în continuă schimbare.
