Problematica plafonării tarifelor energetice în România
Analiza realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) arată că, deși România a implementat un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri reduse continuă să suporte o povară financiară semnificativă. De exemplu, o persoană singură care beneficiază de ajutor social minim trebuie să plătească anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, comparativ cu un cetățean din Grecia, ale cărui costuri pot fi aproape integral acoperite de stat. Această diferență este determinată nu de prețul energiei, ci de modul în care sunt susținuți consumatorii vulnerabili.
Impactul asupra consumatorilor vulnerabili
În România, o persoană care trăiește din ajutor social minim are un venit anual de aproximativ 3.000 de euro, iar facturile anuale la energie pentru un apartament modest se ridică la aproximativ 1.257 de euro. Statul oferă un ajutor de aproximativ 150 de euro pe an, ceea ce reprezintă doar 12% din factura reală. În acest context, persoanele aflate sub pragul sărăciei cheltuiesc peste o treime din venitul lor pe energie, ceea ce le plasează în situația de „sărăcie energetică”.
Comparația cu Grecia
În Grecia, o persoană care primește indemnizația socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile la energie ajung la aproximativ 1.800 de euro. Statul grec poate acoperi 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, permițându-le să nu mai aleagă între necesitățile de bază, cum ar fi hrana și încălzirea.
Diferitele măsuri de sprijin public
În România, pentru o familie cu salariul minim, venitul anual este de aproximativ 9.566 de euro, iar costurile cu energia sunt de aproximativ 1.257 de euro. În comparație, ajutorul public este de doar 142 de euro, ceea ce lasă familiile vulnerabile să suporte o parte semnificativă din costurile energiei din venitul lor.
Viitorul plafonării prețurilor
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Există optimism că România nu va experimenta majorări bruște de prețuri după această dată, cu posibile oferte în piață sub prețul plafonat. Totuși, protecția actuală va dispărea complet, lăsând consumatorii vulnerabili fără suport adecvat.
Concluzie
Plafonarea tarifelor energetice nu soluționează problemele fundamentale ale consumatorilor vulnerabili din România, iar lipsa unui sprijin public substanțial va continua să afecteze calitatea vieții acestora, punându-i în fața dificultății de a-și acoperi necesitățile de bază.
