Inflația în România în 2025
Rata anuală a inflației a atins 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși nivelul este ușor inferior celui din noiembrie (9,76%), România a terminat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în anul precedent. Inflația medie anuală pentru 2025 a fost de 7,3%, față de 5,6% în 2024, indicând o accelerare a scumpirilor și o presiune crescută asupra puterii de cumpărare.
Structura inflației
Creșterea prețurilor a fost inegală, cu cele mai mari scumpiri înregistrate la servicii (11%), urmate de mărfurile nealimentare (10,48%) și alimente (7,75%). Această structură sugerează că presiunea inflaționistă provine în principal din costurile interne, nu doar din factori externi.
Creșterea prețurilor la energie și servicii
Una dintre cele mai mari surse de inflație rămâne energia, cu un preț al energiei electrice care a crescut cu 60,91% într-un an, după eliminarea plafonării prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%. Aceste creșteri influențează economia în ansamblu, deoarece costurile mai mari pentru producție și transport se reflectă în prețurile din magazine și servicii.
Scumpirile din sectorul serviciilor au fost notabile, cu majorări de 24,40% pentru biletele de tren, 18,37% pentru transportul aerian și 17,65% pentru serviciile de igienă și cosmetică. Chiriile au crescut cu 8,63%, adăugând o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor din orașele mari.
Scumpiri și ieftiniri în sectorul alimentar
Deși ritmul de creștere a prețurilor alimentelor este mai mic comparativ cu serviciile și energia, produsele de bază s-au scumpit semnificativ. Cafeaua s-a majorat cu aproape 24%, fructele proaspete cu peste 15%, iar produsele zaharoase cu 14%. În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 11%, iar alte legume au avut scăderi de preț.
Compararea cu Uniunea Europeană
Conform indicelui armonizat al prețurilor de consum, inflația anuală în România a fost de 8,6% în decembrie 2025, iar media anuală pe 2025 a fost de 6,8%. Aceste valori confirmă că România continuă să se confrunte cu o inflație semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene.
Analiza experților
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie este un semn al unei probleme mai profunde. El a afirmat că structura inflației, cu creșteri mai rapide la servicii și mărfuri nealimentare, indică o inflație mai persistentă, alimentată de salarii și prețuri administrate. Jakubowicz a subliniat că energia rămâne un factor-cheie în acest proces.
Perspective pentru 2026
Pentru anul 2026, Jakubowicz estimează că o temperare a inflației ar putea fi posibilă doar printr-o politică monetară credibilă, o politică fiscală stabilă și stabilizarea prețurilor la energie. El a avertizat că riscul major este nu doar nivelul inflației, ci persistența acesteia, ceea ce va continua să afecteze gospodăriile și firmele în ceea ce privește costurile.
Concluzie
Inflația din 2025 reflectă o realitate economică complexă, cu implicații semnificative pentru puterea de cumpărare a românilor și pentru stabilitatea economică, subliniind necesitatea unor măsuri adecvate în gestionarea politicilor monetare și fiscale.
