Cercetare: Impactul orei meselor asupra sănătății cardiace versus importanța somnului
O alimentaţie corelată cu ritmul natural al organismului ar putea deveni o soluţie promiţătoare pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic sugerează că nu doar ceea ce mâncăm contează, ci şi când mâncăm. În special pentru cei care lucrează în ture de noapte, menţinerea unui program alimentar limitat la orele zilei ar putea diminua considerabil riscurile generate de perturbarea ritmului biologic.
Studiul, condus de cercetători de la Mass General Brigham și publicat în revista Nature Communications, arată că alimentaţia în timpul zilei poate oferi protecţie cardiovasculară inclusiv persoanelor care lucrează în ture de noapte. Cercetările anterioare au demonstrat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, inclusiv pentru inimă. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că restricţionarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul împotriva efectelor negative ale muncii în schimburi.
Studiile realizate de Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină şi director al Programului de Cronobiologie Medicală, au evidenţiat că perturbarea ritmului circadian – neconcordanţa între ora la care ne trezim, mâncăm, lucrăm sau dormim şi ritmul natural al organismului, cunoscut drept „ceasul biologic” – creşte riscul cardiovascular. Noul studiu a urmărit să identifice o strategie pentru a reduce acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare că poate reduce riscul de boli cronice.
Rezultatele obţinute din studii pe animale au sugerat că sincronizarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea reduce riscurile de sănătate asociate muncii de noapte, ceea ce a determinat cercetătorii să verifice această ipoteză și la oameni. În cadrul studiului, 20 de participanţi tineri şi sănătoşi au fost incluşi într-un protocol clinic de două săptămâni în condiţii controlate, fără acces la feron cu feron, ceasuri sau dispozitive electronice.
Participanții au fost supuși unui protocol denumit „rutină constantă”, care izolează efectele ritmurilor circadiene de factorii externi și comportamentali. Aceștia au fost ținuți treji timp de 32 de ore într-un mediu luminat difuz, menţinând aceeaşi postură corporală şi consumând gustări identice din oră în oră. Ulterior, participanţii au fost împărţiţi în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât şi noaptea, și altul care mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut acelaşi program de somn, astfel încât diferenţele observate pot fi atribuite strict momentului meselor.
Cercetătorii au analizat impactul alimentaţiei asupra markerilor de risc cardiovascular după munca de noapte: activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1, marker asociat cu risc crescut de tromboze) şi tensiunea arterială. Markeri au crescut după simularea turelor de noapte în grupul care mânca atât ziua, cât şi noaptea, dar nu s-au modificat în grupul care mânca doar pe timpul zilei. Diferenţele nu s-au datorat nici cantităţii, nici compoziţiei alimentare, ci exclusiv momentului când participanţii au mâncat.
Printre limitările studiului se numără dimensiunea redusă a eşantionului și durata de două săptămâni, care nu permite evaluarea riscurilor cronice. Totuşi, controlul strict al tuturor variabilelor – somn, alimentaţie, expunere la lumină, poziţie corporală şi activitate fizică – a fost un punct forte al studiului. Conform cercetătorilor, efectele observate sunt cauzate de momentul alimentaţiei.
Deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale alimentaţiei pe timpul zilei versus alimentaţia pe timp de noapte, rezultatele acestui studiu sunt promiţătoare. Evitarea meselor în timpul nopţii ar putea aduce beneficii semnificative pentru cei care lucrează în ture, persoanele cu insomnie sau tulburări ale somnului, şi cei care călătoresc frecvent între regiuni cu diferenţe de fus orar.
